Cum va arăta bugetul de stat în 2022: Creştere economică de 4,6%; deficit bugetar de 5,84% din PIB – proiect

Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe venituri în sumă de 216,473 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă de 493,215 miliarde lei credite de angajament și în sumă de 301,758 miliarde lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285 miliarde lei.

Veniturile bugetului sunt în creștere, de la execuția preliminată pentru 2021, de 183,156 miliarde lei. O creștere importantă la venituri apare la TVA, de peste 17 miliarde de lei, de la 79,5 miliarde lei preliminat în 2021 la 91,692 miliarde lei anul viitor, notează Ziarul Financiar.

Planificarea bugetară pe anul 2022 și estimările pe perioada 2023-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2025 la 2,02 % din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale faţă de anul 2022, încadrându-se la sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2024.

POLITICĂ Premieră politică în Germania. AfD încearcă să preia conducerea Saxoniei-Anhalt în decembrie. Naționaliștii deschid ușa stângii pentru un posibil guvern minoritar

10:41

FLASH NEWS Cu câteva ore înaintea votului pentru Guvernul Mureșan, Kelemen Hunor admite că șansele Cabinetului de a obține cele 233 de voturi sunt reduse

10:40

În anul 2022 cheltuielile destinate investiţiilor însumează aprox.88,4 miliarde lei, reprezentând 6,7% în PIB.

Creştere economică de 4,6%

Conform datelor publicate de Finanţe, creşterea economică, aşa cum este prognozată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, va fi de 4,6%, creştere reală. În acelaşi timp, inflaţia medie pe parcursul anului 2022 va fi de 6,5%. De asemenea, cheltuielile bugetului general consolidat vor fi de 517 miliarde de lei, în vreme ce veniturile la bugetul de stat vor fi de 440 mld. de lei. În consecinţă, deficitul bugetar va fi de 77 mld. de lei, adică circa 5,84% din PIB-ul estimat la 1.317 mld. de lei în 2022.

Finanţele menţionează în document ca ţintă „realizarea graduală a consolidării fiscale prin măsuri care să permită atingerea ţintei de deficit prevazută de regulamentele europene până la sfârşitul orizontului de prognoză, respectiv anul 2024, contribuind, în acest fel, la scăderea inflaţiei, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului”.

Pentru anul 2022, Finanţele văd o creştere economică „susţinută în principal de investiţii, alături de consum, într-un mediu intern favorizat de stabilitatea şi predictibilitatea politicilor macroeconomice, precum şi de eficacitatea politicilor guvernamentale privind atenuarea efectelor pandemiei”.

Datele pentru 2021, la ora actuală, arată însă că investiţiile, cel puţin cele susţinute de la bugetul de stat, au încetinit vizibil.

Care sunt factorii pe care se bazează creşterea economică reală de 4,6% în 2022

• Cererea internă va reprezenta motorul creşterii economice în special prin majorarea formării brute de capital fix, cu o dinamică superioară celei a consumului final, respectiv 9,3% faţă de 4,1%
• Pe latura ofertei construcţiile vor reprezenta cel mai dinamic sector cu o majorare a VAB de 9% bazată în principal pe atragerea fondurilor din PNRR. Industria şi sectorul terţiar vor avea la rândul lor aport pozitiv la avansul economic cu creşteri de 4,4%, respectiv 4,3%
• Noua prioritate a bugetului UE este Pactul Ecologic European care lansează o nouă strategie de creştere economică pentru UE. Bugetele naţionale, inclusiv cel al României, vor finanţa priorităţile pactului ecologic care să particularizeze obiectivele europene la realităţile şi posibilităţile naţionale, aşa încât noul cadru de dezvoltare durabilă, să asigure o tranziţie ecologică eficientă economic, suportabilă social şi axată pe competitivitate.

De asemenea, veniturile nefiscale ale statului, adică din profitul companiilor aflate în proprietatea statului, vor fi de cel puţin 75% din profitul companiilor, faţă de 50%, cât prevede ordonanţa guvernului din 2001.

„Veniturile nefiscale sunt estimate la 2,2% din PIB în anul 2022, în principal, pe seama colectării dividendelor de la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi a vărsămintelor de la regiile autonome din majorarea procentului de repartizare a dividendelor/vărsămintelor de minim 75% faţă de procentul de 50%, prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr.64/2001. Pe termen mediu se estimează o pondere cvasi-constantă în PIB a veniturilor nefiscale”, se mai arată în documentul publicat de Finanţe.