Daniel Dăianu îl contrazice pe Bolojan. Deficitul bugetar nu va fi de 8,4% din PIB, ci de 9%. „Criza bugetară este auto-provocată”

Consiliul Fiscal, organ consultativ al cărui președinte este Acad. Daniel Dăianu scrie, într-o opinie despre finanțele României, că deficitul bugetar al României va fi de 9% din PIB și România nu se va încadra în noua țintă de deficit bugetar de 8,4%, negociată de premierul Ilie Bolojan la Bruxelles.

„În lipsa măsurilor de corecție din acest an, după cum indică execuția bugetară la 8 luni, deficitul bugetar ar ajunge în jur de 9% din PIB”, subliniază Consiliul Fiscal.

Documentul a fost emis în contextul în care guvernul operează prima rectificare bugetară din acest an. De obicei, rectificarea are loc la jumătatea anului, după ce realitatea din teren se lovește de proiecția bugetară de la început de an. Cu alte cuvinte, guvernul face un buget la început de an în care alocă venituri și cheltuieli fiecărei instituții. La jumătatea anului se trage linie și instituției care nu a cheltuit banii alocați, fie că este vorba de un minister, agenție sau serviciu, i se taie cheltuielile și se acestea se realocă instituțiilor care deja au depășit bugetul alocat.

Criza bugetară este auto-provocată. Dar cetățenii plătesc

România trece printr-o criză bugetară din cauza căreia guvernul Bolojan a venit deja cu mai multe creșteri de taxe, dintre care cea mai notabilă este majorarea de TVA de la 19% la 21%. Cu toate acestea, remarcă Daniel Dăianu, criza bugetară este provocată tocmai de guvern. Ce nu spune Dăianu este, însă, că, dacă criza bugetară este provocată de guvern, nota de plată revine cetățenilor.

SOCIAL Orașul din România care crește taxa de gunoi cu 70% de la 1 ianuarie. Acești localnici vor plăti sute de lei în plus

10:28

POLITICĂ În Ajunul Anului Nou, Călin Georgescu merge la poliţia din Buftea să semneze controlul judiciar

10:26

„În România, criza bugetară este auto-provocată. Anii electorali nu pot justifica imprudențe mari în gestionarea finanțelor publice. Deficitul bugetar din 2024 a fost adâncit în special prin creșteri de cheltuieli permanente (salarii, pensii, dobânzi – n. red.)

Creșterile de taxe și înghețările din sectorul public, fără efect în deficitul bugetar

Dăianu mai subliniază că înghețarea salariilor și pensiilor nu a avut niciun efect în termeni practici.

„Înghețarea salariilor bugetarilor și non-indexarea pensiilor, măsuri adoptate în decembrie 2024, nu au stopat creșterea lor medie nominală în 2025; la pensii s-a simțit impactul anualizat al recalculării, la salarii, al creșterilor ce au fost operate în 2024. De aceea, volumul cheltuielilor cu pensii și salarii a continuat să crească în 2025, chiar dacă inflația erodează din ponderea acestora în PIB.”

Dăian mai spune ce a evocat și Gândul într-o analiză publicată marți: măsurile fiscale ale guvernului, adică majorările de taxe, nu au avut niciun efect asupra deficitului bugetar în execuția bugetară din august, cea mai recentă publicată. Efectele majorărilor de taxe, conform economistului, ar urma să aibă un efect mai mare din septembrie și, mai ales, începând cu 2026.

„Pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie are un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influențând execuția bugetară începând cu luna septembrie. Efectul de reducere a deficitului bugetar va fi însă considerabil mai mare în 2026, conducând la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare semnificativă față de valorile foarte ridicate din anii anteriori.”

Cu o economie care șchiopătează și cu bugetul ciuruit, ultima redută pentru economia României a rămas absorbția de fonduri europene. Doar că, așa cum analizează Consiliul Fiscal, nici cheltuirea de fonduri europene nu merge în grafic.

„Absorbția fondurilor europene, resursă financiară esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei și menținerea echilibrelor fiscal-bugetare și financiar-valutare, s-a confruntat cu dificultăți majore și întârzieri semnificative legate în principal de slaba capacitate administrativă.”

Autorul recomandă: