De ce trăiește România din împrumut în împrumut

De ce trăiește România din împrumut în împrumut
Publicat: 18/07/2016, 11:47
Actualizat: 18/07/2016, 16:08

Datoria publică directă a statului, internă și externă (în valută), a ajuns la 278 de miliar­de de lei (echivalentul a 61,7 miliarde de euro) la finalul lunii mai 2016, în creștere cu 20 de miliarde de lei față de finalul lui mai 2015, con­form datelor Ministerului de Finanțe.

Acum un an, guvernul Ponta a operat prima reducere de TVA la produsele alimentare de la 24% la 9%, care a accelerat consumul și a adus o creștere susținută în toată economia. A doua operare de reducere de TVA a avut loc la 1 ianuarie 2016, pentru toate celelalte produse și servicii, de la 24% la 20%.

Statul român nu reușește să scadă soldul datoriiei totale: minusul de pe valută înseamnă un plus pe lei. Scăderea dramatică a dobânzilor la lei din ultimii patru ani de la 6% la 1-2% a făcut ca statul să se împrumute mai mult în moneda națională decât în euro sau dolari.

Dacă se ia în considerare și datoria garantată de stat, soldul total al statului a ajuns la finalul lunii mai la 332 de miliarde de lei (echivalentul a 73,7 miliarde de euro), în creștere cu 49 de miliarde de lei față de mai 2015.

Datoria statului ca pondere în PIB este de 38,5%, sub nivelul de 40%, un prim prag de alarmă. Problema este că datoria va crește, mai ales că în acest an deficitul bugetar este estimat să ajungă la 3% din PIB, față de 1,4% în 2015.

Anul trecut, finanțele publice ale României au fost stabile, conform raportului de țară al Comisiei Euro­pe­ne, dar se prevede o deteriorare a aces­tora în acest an și anul următor, când se estimează o creștere a datoriei peste 40% din PIB.

România nu are probleme cu rosto­go­lirea datoriei atât în lei, cât și în euro sau dolari, ci dimpotrivă, titlurile ro­mânești sunt căutate pe piețele externe și interne pentru că au o dobândă pozitivă, dublă sau chiar triplă față de ceea ce oferă marile state europene.

Săptămâna trecută, Germania a vân­dut obligațiuni cu o dobândă nega­ti­vă, respectiv investitorii au acceptat să îm­prumute statul german știind că la sca­dență vor primi mai puțini bani, nu mai mulți. România încă nu a ajuns la această performanță, iar guvernatorul BNR Mugur Isărescu nu-și dorește această situație.

Citește în continuare pe zf.ro.