După cel mai bun an economic din istorie, apar NORII NEGRI AI CRIZEI. Ce va fi în 2019

Redactor:
Cristian Hostiuc
După cel mai bun an economic din istorie, apar NORII NEGRI AI CRIZEI. Ce va fi în 2019
Ziarul financiar analizează principalele evenimente care vor influența economia României în 2019. Vezi de ce toate semnele indică apariția unei crize economice

Statistic, anul 2018 a fost cel mai bun din istoria României, pe cifrele macro, scrie Cristian Hostiuc în Ziarul Financiar. Dar primii nori au început să-și facă apariția la orizont: creșterea inflației, creșterea dobânzilor, scăderea creșterii economice, noi taxe.

Ce va fi în 2019?

1. Economia și businessul vor avea prima criză după șase ani de creștere continuă. Creșterea economică aproape că s-a înjumătățit în 2018 față de previziuni; consumul, motorul de creștere, încetinește, nu neapărat pentru că nu au fost creșteri de salarii, ci pentru că oamenilor nu le place ceea ce văd și aud la televizor, așa că au devenit mai precauți.

2. Deteriorarea finanțelor publice: guvernul PSD/ALDE a promis majorări de salarii și de pensii și are nevoie de bani pentru a le plăti. În ciuda faptului că 2018 a fost, statistic, cel mai bun an din istoria României, cu un PIB de 200 de miliarde de euro și cele mai mari încasări la ANAF, tot nu sunt bani suficienți pentru a închide bugetul pe 2019. Din acest motiv, au apărut taxele pe lăcomia băncilor, pe companiile din energie, telecom și pariuri și ceața de la Pilonul II de pensii. Guvernul Dăncilă a venit cu aceste taxe pe ultimul metru, ceea ce a dat frisoane în toată economia, pentru că fiecare companie se gândește că se pot introduce și alte taxe peste noapte, în același mod.

3. Cine va plăti, ROBOR-ul sau cursul leu-euro? Dacă în 2018, BNR a preferat să vadă cum cresc dobânzile la lei, s-ar putea ca în 2019 să apere nivelul actual al dobânzilor, ROBOR la trei luni de 3,02% și să lase să crească mai mult cursul, mai ales că 70% din creditare este în lei și numai 30% în valută. O creștere a cursului ar elibera o parte din presiunea asupra economiei, ar da mai mulți bani exportatorilor și ar mai readuce din competitivitate.

4. Atenție la creditele furnizor! În criză și în anii care au urmat, băncile au fost mult mai atente cu creditarea, iar în aceste condiții, ca să vândă, companiile au devenit ele bănci, prin credite furnizor, respectiv prin marfa dată clienților care, la rândul lor, încearcă să o vândă mai departe. Creditele furnizor au luat locul creditelor bancare, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care creditarea bancară fie a scăzut, fie a crescut mai puțin decât creșterea economică. Când va veni criza, aceste credite furnizor vor sări primele în aer, ceea ce va afecta tot lanțul, ajungând inclusiv în sectorul bancar.

5. Companiile românești mijlocii și mici vor fi primele afectate de scăderea economică, de creșterile mai mici ale companiilor mari, de derapajele finanțelor publice. Când economia încetinește, scăderea este triplă la nivelul companiilor mici și mijlocii. Dacă o multinațională sau o companie mare taie un contract din zece, acest lucru poate să însemne prăbușirea pentru o companie mică sau mijlocie.

6. Antreprenorii români care au branduri și companii bune vor încerca să le vândă cât mai repede: În ultimul an, 20 de antreprenori români au spus adio afacerilor proprii, preferând să stea cu un miliard de euro în conturi. Cine nu a vândut în 2016, 2017 și 2018, va încerca să vândă în 2019, cât mai poate. Nimeni nu vrea să mai aibă de-a face cu o nouă criză, mai ales că principala problemă este lipsa de oameni și lipsa de manageri care să conducă businessul.

7. Ultimul an pentru creșteri salariale cu două cifre. Din 2012, încoace salariile mici s-au dublat, iar cele de nivel mediu au crescut cu 50%. Acest ritm va fi o amintire, chiar și în condițiile în care cererea de forță de muncă se va menține la același nivel ridicat, fără ca oferta să fie la fel de generoasă. Multe companii preferă să pună stop investițiilor, decât să mai încerce să găsească oameni sau să crească salariile in corpore, având în vedere scăderea economică care se prefigurează pentru 2019.

8. Piața rezidențială va încetini, piața de birouri își va consuma proiectele începute, iar piața de infrastructură a statului va rămâne înghețată: toată lumea așteaptă ca statul să dea drumul la investițiile în infrastructură, ca să aibă de lucru, dar problema este că nu sunt bani și că nu există suficientă forță de muncă. Scutirile de taxe date de guvernul Dăncilă pentu cei care lucrează în construcții nu vor impulsiona această piață, ci doar vor îmbunătăți cashflow-ul companiilor.

9. Alegeri la BNR, mai rămâne Isărescu pentru un nou mandat? Pe 1 octombrie 2019, Banca Națională ar trebui să aibă o nouă conducere, mandatul celor de până acum expirând. Întrebarea este dacă mai rămâne Isărescu guvernatorul BNR pentru încă un mandat?

10. Fără Pilonul II de pensii, Bursa de la București este moartă. PSD vrea să ia banii din Pilonul IU de pensii, dar nu știe cum să o facă cât mai legal și fără pagube prea mari. Ar avea nevoie de acești bani pentru a acoperi gaura de la bugetul public de pensii și astfel ar mai acoperi minusul de la bugetul de stat. Bursa de la București are de toate, oferă cele mai bune randamente, 7-10% pe an, dar nu are lichiditate. Dacă moare lichiditatea adusă de Pilonul II, bursa va deveni un muzeu. Fără lichiditate, nu vor veni la bursă companii private, iar cele de stat, nici atât.

11. Banca Transilvania va deveni cea mai mare bancă din România, schimbând un clasament după 20 de ani. Această schimbare de locuri nu înseamnă în esență o schimbare a sistemului bancar, ci este o schimbare statistică, care arată ce s-a întâmplat de la criză încoace. Acum 10 ani nimeni nu credea într-o astfel de perspectivă, mai ales că Banca Transilvania intrase în criză într-o poziție vulnerabilă.

12. Alegeri europarlamentale și prezidențiale. În mod normal, aceste alegeri nu ar trebui să aibă vreun efect în economie și în business. Dar s-ar putea să aibă o influență mult mai mare decât ne așteptăm. PSD va câștiga alegerile europarlamentare, dar întrebarea este cu ce procent? Dacă de la 45%, cât a luat la parlamentarele din 2016, va coborâ la 30% în europarlamentare, acest lucru va însemna un eșec care va fi greu de digerat de principalul partid din România. Și nu în ultimul rând, trebuie să găsească un contracandidat pentru Iohannis.

Citește în Ziarul financiar o amplă analiză, pe fiecare domeniu important în parte, a prognozelor economice pentru 2019.

Inchide