ENERGY NOW. Niculae Havrileț: România este pregătită pentru Green Deal. / Ținta obligatorie pe care România trebuia să o îndeplinească până în 2020 a fost chiar depășită

Redactor:
Madalina Prundea
ENERGY NOW. Niculae Havrileț: România este pregătită pentru Green Deal. / Ținta obligatorie pe care România trebuia să o îndeplinească până în 2020 a fost chiar depășită
Niculae Havrileț, secretar de Stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, invitat la Conferința digitală live „Energy Now” / Sursa: Mihai Pop

Niculae Havrileț, secretar de Stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a vorbit, la Conferința digitală live „Energy Now”, organizată de Gândul.ro, despre politicile statului român pentru în vederea modernizării sectorului energetic, subliniind că orice acțiune de amploare în acest domeniu vital trebuie realizată cu foarte mare precauție, atât în ceea ce privește menținerea unei stabilități și predictibilități a legislației, dar mai ales în zona socială, acolo unde acestea pot avea efecte negative pentru unii dintre operatori.

România este pregătită pentru implementarea prevederilor Pactului ecologic european – „Grean Deal” – a spus Niculae Havrileț, secretar de Stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, invitat la Conferința digitală live „Energy Now”, în contextul succeselor deja înregistrate de statul român pentru modernizarea sectorului energetic și al procesului de planificare strategică a investițiilor.

În ceea ce privește Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, pusă în transparență decizională recent, Niculae Havrileț a precizat că acest document important a a fost într-o dezbatere publică largă aproape trei ani de zile. „Am convenit ca elementele principale din strategia energetică națională să fie potențate pentru a fi puse în aplicare printr-o lege, o ordonanță de care urmează să fie transformată în lege în Parlamanent, lucru care ar da mult mai multă putere celor care se ocupă cu punerea în practică a elementelor strategiei naționale, așa cum a fost ea prevăzută și dezbătută ea în ultimii doi ani”, a declarat Niculae Havrileț.

România, angrenată într-o politică de transformare, de modernizare a sectorului energetic

La întrebarea „Cât de pregătită România pentru Green Deal?”, Niculae Havrileț, invitat la Conferința digitală live „Energy Now” a trecut în revistă acțiunile statului român și investițiile realizate, care au făcut ca România să își atingă țintele asumate în privința ponderii surselor regerabile în mixul de energie chiar înainte de termenul stabilit.

„Strategia Pactului verde vine într-un moment în care România oricum era angrenată într-o politică de transformare, de modernizare a sectorului energetic. Încă de acum opt ani, din 2012, în România în sectorul energetic a avut loc o mare restructurare, astfel în paralel cu procesele de liberalizare a piețelor de energie și gaze naturale, un element esențial pentru a aduce investitorii la masa discuțiilor, pentru a-i încuraja, am pornit și o altă serie de transformări. Importantă a fost Ordonanța 109, care dă putere conducerii societăților comerciale din sectorul energetic, deținute în majoritate de stat, pentru a avea o trasabilitate, o continuitate și o stabilitate a actului de management”, a explicat secretarul de stat Niculae Havrileț, la evenimentul Energy Now.

„Am listat la bursă o serie de companii energetice, o listare de succes, atât pe bursa din România, o activitate care a fost ridicată la un rang superior prin acordarea titlului de piață emergentă, iar acest lucru a fost posibil în special datorită unor listări foarte importante pe piața energetică, cum ar fi Nuclearelectrica, un mare succes al listări pe piața de capital, dar mai departe s-au listat pe piața de capital operatorii de transport, societăți comerciale Transgaz, Transelectrica, care sunt cele mai importante în ceea ce numim noi transmiterea energiei și a gazelor naturale de la producător la consumator, piață de echilibrare, siguranța energetică, adecvanța sistemelor de transport”, a spus Havrileț.

Secretarul de stat a menționat și listarea pe bursă a companiei Electrica, o listare paralelă atât pe bursa din Londra, cât și pe cea din București, care a fost un succes, aproape un miliard de euro pentru 51% din acțiuni. În plus, Hidroelectrica, într-o nouă zonă economică în care energia electrică s-a liberalizat, a reușit să iasă din insolvență și să ajungă unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică din această zonă a Europei, a subliniat Havrileț.

„Și, sigur, trebuie să amintim succesul pe care l-a înregistrat România prin investițiile în energie curată: peste 3.500 MW energie curată eoliană, cel mai mare parc situat pe un continent, parcul eolian situat în zona Dobrogei, dar și 1.350 MW instalați în panouri forovoltaice. Practic ținta obligatorie pe care România trebuia să o indeplinească până în 2020, de 24%, a fost chiar depășită sau, mă rog, am îndeplinit-o cu doi – trei ani de zile în avans”, a declarat Havrileț.

„Aceste transformări care au început cu câțiva ani în urmă, e adevărat, că sunt și curajoase, pentru că întotdeauna trebuie să ne gândim că energia, așa cum spunem în industrie, motorul oricărei activități economice, are un rol vital atunci când vorbim espre instituții, cum ar fi spitalele, sau locuințele consumatorilor casnici. De aceea, întotdeauna când se întreprinde o acțiune de amploare vizând transformarea, modernizarea acestui sector, trebuie să fim foarte precauți și în ceea ce privește menținerea unei stabilități și predictibilități a legislației, dar mai ales în zona socială, acolo unde transformările pot aduce elemente negative pentru unii dintre operatori”, a subliniat secretarul de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Fond de 4,4 miliarde de euro pentru o tranziție justă, echitabilă

„Am trecut în revistă aceste transformări din sectorul energetic, succesele în care România a excelat în ultimii ani, tocmai pentru a vă spune că România este pregătită pentru Green Deal, pentru politicile de transformare energetică înspre o decarbonare cât mai accentuată a sectorului de producție a energiei electrice”, a declarat Havrileț, care a admis că în zonele sociale monoindustriale transformările vizate vor lovi cu precădere. „Pentru acest lucru, asociat fondurilor care se pun în aplicare investițiile din Green Deal, există înființat la nivelul Uniunii Europene și dedicat pentru România un așa numit Fond de tranziție justă, echitabilă – adică atunci când cineva rămâne fără un loc de muncă ca urmare a modernizării sectorului, el să nu fie lăsat în urmă, aceasta e deviza”, a completat Havrileț.

Acest fond, stabilit inițial la 750 de milioane de euro, a fost suplimentat, la solicitarea Guvernului român, de câteva ori, astfel că la ora actuală fondul a ajund la 4,4 miliarde de euro, care să fie absorbit până în 2027, iar zona geografică s-a extins de la două județe, Hunedoara și Gorj, la încă patru județe unde emisiile de carbon erau superioare mediei europene, respectiv Galați, Prahova, Mureș și Dolj.

Fondul este supimentar investițiilor care se alocă sectorului energetic prin alte fonduri, printre care și Fondul de modernizare, susținut dintr-un proces de vânzare a certificatelor de bioxid de carbon, pe care îl plătesc poluatorii.

„Producătorii de energie din surse fosile, precum cărbunele, care poluaează în cea mai mare măsură, sunt obligați să cumpere aceste certificate. Pe de altă parte, certificatele vândute de către Ministerrul de Finanțe la bursele europeane întorc banii în așa fel încât într-o perioadă de cinci-șase ani România va avea la dispoziție aproximativ 7 miliarde de euro doar din fondul de modernizare, care în ultimele zile a fost lansat de ministerul nostru și va finanța pe o linie prioritară orice producie de energie electrică din resurse regenerabile, dar și investiții privind transformarea digitală, transformarea sistemelor de distribuție sau de transport ale gazelor și de energie electrică a fiind inteligente, încorporarea elementelor de inteligență în cadrul acestor rețele. Și, sigur, foarte important, să amintim rețelele de termoficare, termiile locale care trec de câțiva ani buni, poate de două decade, trec prin situații de subfinațae, acestea vor fi luate în primul rând în vedere pentru a fi reabilitate pentru a se investi în producția de energie electrică și termică în cogenerare de înaltă eficiență”, a precizat Havrileț.

Secretarul de stat a amintit și un alt fond lansat recent, Fondul dedicare redresării și rezilienței economice, fond de 30,9 miliarde de euro, fond în care sectorul energetic poate plusa ca orice alt indistrie novatoare din România. „Eu consider că odată puse în practică aceste investiții, atrase aceste fonduri substanțiale – niciodată în istoria României nu au fost puse la un loc și într-o perioadă atât de scurtă un asemenea buget pentru investiții, nu numai în sectorul energetic, Dar dacă vorbim de sectorul energetic, prin strategie sunt vizate fonduri de 22,6 miliarde, vă spun că prin atragerea unor alte surse adiacente sectorului energetic, acestea pot să depășească ușor 30 de miliarde de euro până în anul 2030”, a spus Niculae Havrileț, care a detaliat o parte din marile proiecte energetice în derulare sau în pregătire, precum cele de la Iernut, Mintia, Midia-Năvodari.

„Romgaz poate să fie un actor important și în extragerea gazelor naturale din platfomele marine”

În ceea ce privește intenția Romgaz de a investi în gazul din Marea Neagră, de a prelua participația Exxon Mobil, și întrebat care este procentul Havrileț a declarat: „Adevărul e că această resursă de trecere, pentru că noi apreciem că gazele naturale după anul 2030 vor avea o pondere mai scăzută, pentru că la rândul lor vor trece prin ceea ce trece carbunele azi, ca și combustibil fosil, dar este o resursă importantă pentru producția de energie din gaze naturale, pentru industria îngrășămintelor chimice, unde România deține încă capacități importante – platformele din județele din Câmpia Dunării, dar și Combinatul Azomureș, care sunt societăți mari exportatoare de îngrășăminte chimice, dar asigură îngrășăminte chimice și pentru agricultura României”.

Deci avem nevoie de gaze, avem nevoie de gazele din Marea Neagră, pentru că această tehnologie a apelor adânci – Deep Water – poate fi aplicată și în România. E adevărat că în cea mai mare asociere pentru exploatarea unui zăcământ din Marea Neagră e deținută în procent de 50% de OMV Petrom, 50% de compania americană, care luând în considerare posibilitatea investițiilor în alte zone, mult mai bogate în resurse, ar dori să discute plecarea, pentru că admitem că această companie nu a solicitat oficial plecarea, dar această companie are 50% și atunci ar fi fost o discuție de ce Romgaz sau o companie majoritară de stat să nu preia participația acestei companii și, împreună cu Petrom, o altă companie deținută de statul român în proporție de 30%, deci practic am avea o asociere de companii care în majoritate ar fi gestionate de statul român și, sigur, gazele naturale sunt o bogăție a statului, a tuturor cetățenilor, tuturor românilor care avem calitatea de cetățeni ai României, suntem propietari ai resurselor naturale”, a explicat Havrileț.

„Aici e o discuție în care Romgaz ar putea să înceapă o procedură de preluare, liberalizarea pieței de gaze naturale ajută Romgaz, ajută în capitalizarea ei, ajută în obținerea de împrumuturi bune din punct de vedere al ratelor de finanțare, având în vedere că avem o piață stabilă și predictibilă pentru gaze naturale. Deci Romgaz poate să fie un actor important și în extragerea gazelor naturale din platfomele marine”, a concis Havrileț.

Întrebat când am putea avea aceste gaze din Marea Neagră la consum în România, secretarul de stat răspuns: „Vă spun un lucru îmbucurător: mult mai repede decât credem”, explicând că o altă zonă din Marea Neagră a fost concesionată către o societate d emai mică anvergură investitor străinm, care a început procedura de investiții, așa că în cîteva luni, până în luna iunie, vom avea gaze naturale, într-o proporție de cel puțin 10% din consumul propriu asigurat de pe platformele marine de la societatea Black Sea Oil and Gas, care e o societate „nu de factura Exxon, dar e foarte harnică, are încredere în legislația românească, așa cum este sau cum va putea fi ea”, a spus Havrileț.

„Am avut încredere, Ordonanța 114 a fost modificată, alte prevederi, solicitatări cerute de dânșii au fost luate în discuție, discutăm, sperăm ca în luna mai – iunie să avem încă 10%, asta ar însemna ca România să fie total independentă din punct de vedere energetic în zona gazelor naturale, pentru că necesarul de import de gaze naturale al României este de sub 10%, și totcmai de aici vizăm întărirea rolului strategic al României, întotdeauna Uniunea Europeană referindu-se la sectorul energetic al României, ne consideră un pol de stabilitate”, a conchis Niculae Havrileț.

Există interes de investiții în România. Stadiul BRUA

În ceea ce privete Fondul de investiții care este pe cale să achiziționeze compania CEZ, Havrileț consideră că acest demers a arătat că există interes de investiții pe piață în sectorul energetic din Romînia, că există încredere în legislația primară din România.

Întrebat despre gazul din Marea Caspică, Niculae Havrileț că acesta „a însemnat o primă formă de eliminare a abuzurilor de poziție dominantă pe care una sau alta dintre companii le aveau, era o resursă nouă care să creeze cel puțin posibilitatea îndepărtării unor comportamente de abuz de poziție dominantă sau chiar șantaj economic sau utilizarea acestei poziții dominante în zona politică”.

„Acest proiect al gazului din Marea Caspică a fost o preocupare foarte importantă a Comisiei Europene, care dorea să asigure încă o rută de transport pentru Europa, care să elimine aceste pericole și, nota bene, România a fost inclusp deplin în această nouă rută, pentru că ieri Transgaz a realizat marele sistem de transport BRUA, o investiție de circa o jumătate de miliard de euro, mare parte finanțată de Comisia Europeană. Începând de zilele acestea, noi putem să asigurăm o rută de import-export dinspre România, spre Ungaria, dinspre România spre Bulgaria de un plus de 1,75 miliarde de metri cubi. Deci această linie BRUA urmează să se conecteze cu ruta sudică, coridorul sudic, Marea Caspică, Trans-Anatolian Pipeline, Trans-Adriatic Pipeline, care ajunge în Italia, dar se conectează prin Grecia cu BRUA”, a detaliat Havrileț.

În ceeea ce privește conducta realizată de Transgaz către Republica Moldova, acesta este opertațională din aceste zile, a precizat Havrileț. „Este o investiție care s-a făcut în timp-record și trebuie să felicităm compania românească care și-a adus aportul în construcția acestei linii care asigură în primul rând siguranța energetică a Moldovei”, a spus Niculae Havrileț.

Havrileț a vorbit și de succesul companiei Conpet, care asigură transportul țițeiului din terminalele marine către refinării, care care a deschis recent un rezervor lângă București la Călăreți. „Capacitatea rafinăriilor din România este una extrem de mare, avem o posibilitate să rafinăm mult mai multe din mult mai multe surse, există discuții ca România să mai aibă o rută de import țiței crud și din alte zone decât din zona post-sovietică, Conpetului revenindu-I o foarte mare responsabilitate. Ceea ce e Transgazul pentru gazele naturale, Conpet este pentru carburanții lichizi, rafinăriile și depozitele, pentru că, rând pe rând, tranziția spre o energie curat=, echilibrarea se va face o vreme, tot prin surse fosile, fie că vorbim de surse fosile solide sau lichide, tocmai pentru acest lucru avem dezvoltate sistemele de depozitare a carburanților, țițeiului, dar și gazelor naturale”, a spus Havrileț.

„Practic, spre 70% România are energie curată”

Havrileț a detaliat ponderea surselor curate în mixul energetic, subliniind că tehnologia de producere a energiei din sursă nucleară este una curată.

„În România la ora actuală, regenerabilele, energia curată înseamnă undeva la 11% -13% din energia care se produce și se consumă în România într-un an de zile. 33-35% vine din hidrocentrale, din marile hidrocentrale, care, împreună cu ceea ce s-a investit în zone regenerabilelor noi, ajunge la aproximativ 50%. Un alt procent de 17% vine din zona nucleară, care se consideră a fi o energie curată. Discuțiile despre deșeurile radioactive sunt un alt element, dar efectiv tehnologia de producere a energiei din sursă nucleară este una curată. Deci, practic, spre 70% România are energie curată, 22-20% cu scădere spre 17% vine din zona cărbunelui și diferența o face gazul natural, în special în termocentrala de la Brazi, dar aici echilibrul se va reîmpărți în sensul că aprte din cărbune va ceda locul gazului natural chiar la producătorii de energie din cărbune – Mintia și Craiova”, a detaliat secretarul de stat în MEEMA.

„Nuclearelectrica este o investiție strategică a României. Reactoarele 1 și 2 vor fi retehnologizate într-o perioadă imediat următoare, și un alt reactor, reactorul 3, este prevăzut a se construi într-o perioadă de zece ani prin strategia energetică națională”, a spus secretarul de stat, făcând referire la contractul semnat de ministrul Virgil Popescu în SUA.

Ce se întâmplă din 1 ianuarie, când se liberalizează prețul la energie electrică?

„Vorbim de o perioadă sensibilă, perioada de iarnă, cînd consumul crește, în general costurile cu încălzirea sunt mai mari, de aceea am ținut foarte mult ca în sectorul gazelor naturale liberalizarea să se producă la 1 iulie și a urmat o perioadă de contractare a gazelor naturale pentru întregul sezon rece, astfel încât la gazele naturale nu o să avem nicio solicitare de creștere, pentru că contractele sunt făcute pentru o perioadă până la 1 aprilie. Același lucru ar fi fost bine dacă era și în zona energiei electrice, considerăm, totuși, că evoluție prețurilor este una stabilă și nu o să avem o creștere importantă sau pate nici nu va fi”, a răspuns Niculae Havrileț la întrebarea: Ce se întâmplă din 1 ianuarie, când se liberalizează prețul la energie electrică?.

În cadrul conferinței digitale „Energy Now”, Niculae Havrileț a dat detalii și despre demersurile pentru primul proiect de producție de hidrogen din România, o energie scumpă, care va fi susținută financiar.

„Hidrogenul putem să îl fabricăm, trebuie să îl fabricăm, avem și finanțare, avem și susținere, sigur ne trebuie consultanță, e un element de pionierat, total nou, dar trebuie să îl pornim, nu cu altcineva decât firmele puternice care beneficiază de creșterea sectorului energetic din România prin politicile de transformare de care aminteam”, a spus Havrileț.

Întrebat dacă, până în 2023, România își va ndeplini toate angajamentele asumate, și cele pentru 2050, Niculae Havrileț a conchis: „Așa cum cunosc eu că merg lucrurile, sigur că, printr-o o asigurare a ceea ce numim o predictibilitate și stabilitate legislativă în acest sector, România poate chiar să le depășească așa cum am arătat chiar în 2020, am depășit ținta chiar din 2017, față de alte state importante, cum ar fi Olanda, Cehia, care n-au reușit să își facă ținta nici pentru 2020. De ce să nu fim optimiști și să nu credem că putem chiar să depășim ținta, pentru că vreau să potențez și să spun că în sectorul energetic din România lucrează una dintre cele mai importante bogății a României, inteligența cenușie”.

Strategiile naționale și europene destinate tranziției spre energia din resurse regenerabile au fost câteva dintre temele importante ale momentului care sunt bordate de principalii actori din domeniu în cadrul Conferinței digitale live „Energy Now”, organizată de Gândul.ro și susținută de partenerii evenimentului, Electrica Furnizare, Nuclearelectrica și Transgaz.

Invitații speciali au abordat tema energiei în România, din punctul de vedere al autorităților, al companiilor, dar și al consumatorilor finali, pe data de 23 noiembrie, de la ora 10:00, în direct pe pagina de Facebook Gândul, canalul de Youtube Gândul și pe www.gandul.ro.

 

 

Femeia devenită vedetă peste noapte în România, nevoită să facă videochat! "Nu mi-aş face vreodată...
O recunoşti? Boala a schimbat-o radical. Cândva, era una dintre cele mai elegante doamne de...
FOTO. Laura Cosoi, dezbrăcată în așternuturi! Cum s-a lăsat pozată superba blondă
Bărbatul de 50 de ani cu care se căsătorește fiica lui VADIM TUDOR! Toată lumea...
Cea mai frumoasă gimnastă din lume, mesaj șocant: `Nu mai trăim în epoca de piatră!`...
Fiul unui mare lider PSD a vrut să se arunce de pe pod! Momente uluitoare...
Le-au injectat ser fiziologic în loc de vaccin. Unde s-a întâmplat
BANCUL ZILEI – Răpit si violat cu sălbăticie de 10 prostituate
Cum controlăm noua tulpină de coronavirus? Explicațiile unui medic pneumolog
O recunoşti? Boala a schimbat-o radical. Cândva, era una dintre cele mai elegante doamne de...
Viață de bogătan! Ion Țiriac a uitat 2 Ferrari-uri într-un garaj din München. Ce s-a...
SINGURUL loc de pe glob în care Rusia și SUA trăiesc în COMPLETĂ armonie și...
Despre Mălina Olinescu se știa că s-a sinucis, dar acum s-a aflat adevărul! Mărturie BOMBĂ,...
ULTIMA ORĂ. ȘOC! Ce s-a întâmplat, de fapt, cu femeia din Bacău care a murit...
BAYWATCH: Veste tristă. Atăzi trăiește pe străzi și caută în gunoaie: „Nu mă spăl pentru...
Anunțul ȘOC despre Sebi, la fix două săptămâni de la dispariție. Ce s-a întâmplat, de...
Theresa Ivancik, femeia cu bicepși de 40 de centimetri care este des confundată cu un...
Este oficial: Categoria de salariaţi care va putea ieşi la pensie la 57 de ani....
Cine este femeia care S-A ÎMBOGĂŢIT cu o resursă din Carpaţi de care românii NU...
ȘOC!Trebuie să ne pregătim pentru un CUTREMUR devastator. Se anunță un DEZASTRU total pentru România!
Inchide