Strategia energetică a României, investiții de 22,6 miliarde de euro pentu obiectivele prioritare – DOCUMENT

Redactor:
Madalina Prundea
Strategia energetică a României, investiții de 22,6 miliarde de euro pentu obiectivele prioritare – DOCUMENT
Creșterea potenţialului de producţie a energiei din surse regenerabile se numără printre obiectivele prioritare ale Strategiei naționale / Sursa foto: Shutterstock

Investiţiile în producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui și investiţiile în creşterea potenţialului de producţie a energiei din surse regenerabile, luând în calcul atât potenţialul României pentru energia eoliană şi fotovoltaică, cât şi pentru cea produsă în fermele eoliene offshore, sunt două dintre obiectivele prioritare ale Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, pusă în dezbatere publică de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

În contextul pachetului legislativ Energie curată pentru toți europenii și a Pactului Ecologic European, care impun transformarea sectorului energetic prin decarbonare, bazat pe tehnologii curate, inovatoare, care să facă față concurenței pe o piață de electricitate integrată, se impune adaptarea sectorului energetic din România la noile tendințe de dezvoltare, se arată în Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, pus în dezbatere publică, miercuri seara, de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, după ample consultări din ultimii ani, pentru revizuirea strategiei precedente în concordanță cele mai recente prevederi europene în domeniul energiei și climei.

„Viziunea Strategiei este de creștere a sectorului energetic în condiții de sustenabilitate, creștere economică și accesibilitate, cu stabilirea țintelor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a surselor regenerabile de energie și a eficienței energetice, precum și cu perspectiva implementării de către România a Pactului Ecologic European 2050”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de Ordonanță de Urgență.

Inițitorii propun adoptarea strategiei prin ordonanță de urgență pentru a evita consecințele negative asupra României, din perspectiva neîndeplinirii obligațiilor asumate la nivel european, dar și blocarea accesării fondurilor europene pentru investiții în sectorul energetic, începând cu 1 ianuarie 2021.

Traseul revizuirilor: ce a fost scos din ultima variantă

Precendenta strategie, realizată în 2007 pentru orizontul de timp 2020, a început să fie revizuită, cu perspectiva anului 2050, începând din anul 2016, iar de atunci au fost elaborate patru variante, inclusiv cea finală, cea actuală supusă dezbaterii pentru o perioadă de zece zile  înainte de a intra pe ordinea de zi a Guvernului.

În varianta precentă, a treia, din noiembrie 2018, propunea opt obiective strategice fundamentale şi realizarea unor proiecte de investiţii strategice de interes naţional: finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă, realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița –Lăpuștești, realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari pe baza de lignit şi realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole.

Ultima variantă a strategiei prevede opt obiective strategice, 25 de obiective operaţionale puse în practică prin 25 de acţiuni prioritare. În această ultimă variantă s-a optat pentru excluderea proiectelor Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița – Lăpuștești, realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari pe bază de lignit şi realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole, conform avizului de mediu elaborat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, din 4 noiembrie.

Țintă asumată: creșterea ponderii energiei din surse regenerabile

Strategia pusă în dezbatere publică are opt obiective strategice fundamentale, care sprijină realizarea țintelor naționale asumate la nivelul anului 2030:

  • 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS față de nivelul anului 2005;
  • 30,7 % pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie;
  • 40,4% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Conform documentului MEEMA, obiectivele strategiei sunt:

  • Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii;
  • Energie curată și eficiență energetică;
  • Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare;
  • Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
  • Realizarea de piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
  • Creșterea calității învățământului în domeniul  energiei și formarea continuă a resursei umane calificate;
  • Obținerea statutului de furnizor regional de securitate energetică;
  • Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Programul de investiții prioritare

Măsurile de decarbonare a sectorului și creșterea potenţialului de producţie a energiei din surse regenerabile se află pe primele locuri ale listei cu obiectivele prioritare de investiții. În acest document se menționează potențialul României pentru energia eoliană şi fotovoltaică, cât şi pentru cea produsă în fermele eoliene offshore.

„În contextul pachetului legislativ Energie curată pentru toți europenii și a Pactului Ecologic European, care impun transformarea sectorului energetic prin decarbonare, bazat pe tehnologii curate, inovatoare, care să facă față concurenței pe o piață de electricitate integrată, se impune adaptarea sectorului energetic din România la noile tendințe de dezvoltare”, se arată în proiect.

Conform documentului, investițiile necesare în perioada 2021-2030 (valori cumulative) necesare îndeplinirii obiectivelor propuse în contextul politicilor și măsurilor în sectorul energetic (producere, transport, distribuție energie electrică) vor fi în valoare de aproximativ 22,6 mld. euro.

Investițiile din actuala strategie sunt estimate pentru intervalul de zece ani următor, respectiv 2021-2030. Extrapolând datele celor mai recente estimări de creștere economică a României ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), de 1.135 miliarde de lei în 2021, suma medie anuală, de 2,26 miliarde de euro ar reprezenta aproape 1% din PIB-ul României (aproximativ 0,95%).

În varianta precedentă a strategiei, valoarea estimată totală a investițiilor necesare realizării celor mai importante obiective, în perioada 2007-2020, respectiv 14 ani, era de aproximativ 35 miliarde euro, ceea ce însemna o medie anuală de 2,5 miliarde de euro.

Totodată, se arată în documentul, conform Proiectului Strategiei de renovare pe termen lung (SRTL), în scenariul optim de renovare, cantitatea de energie din SRE va ajunge, până în anul 2030, la aproximativ 0,22 Mtep, cu un necesar investițional pentru instalarea de soluții SRE de 2,94 miliarde de euro  în perioada 2021-2030.

  • Investiţii în producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui cu gazele naturale și surse regenerabile de energie precum și construcţia de centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, în tehnologie cu ciclu combinat cu funcţionarea pe gaze naturale.
  • Investiţii în creşterea potenţialului de producţie a energiei din surse regenerabile, luând în calcul atât potenţialul României pentru energia eoliană şi fotovoltaică, cât şi pentru cea produsă în fermele eoliene offshore.
  • Creșterea capacităților energetice nucleare, retehnologizarea Unității 1 și finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă

Conform documentului, energia nucleară, fiind sursă de energie cu emisii reduse de carbon, are o pondere semnificativă în totalul producţiei naționale de energie electrică – circa 18% și reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. Energia nucleară din România este susţinută de resurse și infrastructură internă ce acoperă întreg ciclul deschis de combustibilul nuclear; practic, România are un grad ridicat de independenţă în producerea de energie nucleară.

„Analizele privind necesitatea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor de mediu şi securitate energetică, siguranţă în aprovizionare şi diversificarea surselor pentru un mix energetic echilibrat, care să asigure tranziţia către un sector energetic cu emisii reduse de gaze cu efect de seră și un preț al energiei suportabil pentru consumatori, relevă că Proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă reprezintă una dintre soluțiile optime de acoperire a deficitului de capacitate de producţie de energie electrică previzionat pentru 2028-2035 ca urmare a atingerii duratei limită de operare a mai multor capacităţi existente bazate pe combustibili fosili”, se arată în proiect.

În octombrie, în cadrul unei vizite oficiale în SUA,, Virgil Popescu, ministrul Economiei, a semnat, alături de secretarul american al Departamentului de Energie Dan Brouillette, Acordul de cooperare interguvernamentală pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă și construirea Reactoarelor 3 și 4. Proiectul, în valoare de 8 miliarde de dolari, „va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA”, conform comunicatului transmis după semnarea Acordului.

  • Investiţii în retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie prin introducerea digitalizării şi a reţelelor inteligente (smart grid), măsuri esenţiale pentru susţinerea procesului de integrare sectorială şi tranziţie energetică.
  • Investiţii în realizarea şi finalizarea, după caz, a interconectărilor transfrontaliere cu ţările vecine (State Membre UE şi state terţe), atât pentru gaze naturale, cât şi pentru energia electrică.

Pentru implementarea priorităţilor referitoare la infrastructura energetică europeană, Comisia Europeană a inclus anumite proiecte de dezvoltare a RET (incluse în Planul Național de dezvoltare a RET) în cea de-a patra listă Europeană de Proiecte de Interes Comun (PCI), Interconexiuni nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est, se arată în document.

„Totodată, în ceea ce priveşte infrastructura gazelor naturale, obiectivul principal îl reprezintă consolidarea SNT (Sistemul Naţional de Transport), prin realizarea interconectărilor cu statele vecine în condiţii tehnice optime, implementarea Proiectului BRUA şi dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre”, conform proiectului.

  • Investiţii în capacităţile de stocare, luând în calcul şi potenţialul hidrogenului şi a gazelor noi în procesul de integrare sectorială.

Strategiile naționale și europene destinate tranziției spre energia din resurse regenerabile sunt câteva dintre temele importante ale momentului care vor fi abordate de principalii actori din domeniu în cadrul Conferinței digitale live „Energy Now”, organizată de Gândul.ro și susținută de partenerii evenimentului, Electrica Furnizare, Nuclearelectrica și Transgaz.

Invitații speciali vor aborda tema energiei în România, din punctul de vedere al autorităților, al companiilor, dar și al consumatorilor finali, pe data de 23 noiembrie, de la ora 10:00, în direct pe pagina de Facebook Gândul, canalul de Youtube Gândul și pe www.gandul.ro.

Documentul integral:

SERO2020_10.11.2020.docx by Gandul.info on Scribd

Surpriză totală la CFR Cluj. Noul antrenor debutează chiar astăzi pe banca ardelenilor în Europa...
Știrea tristă a serii! Din păcate este vorba despre Ileana Stana-Ionescu: 'Nu mai poate respira'
FOTO. Andreea Marin, imagini de când era `vânată` de Playboy! Așa nu și-o mai aduce...
FOTO. Ea este considerată una dintre cele mai frumoase fiice de fotbaliști din lume! Cum...
Marturii șocante din spitalul groazei de la Reșița. O pacientă dezvăluie cum sunt 'tratați' bolnavii
Descoperire spectaculoasă: Mii de desene care înfăţişează uriaşele animale ale epocii glaciare au fost găsite...
REZULTATE SONDAJ Mediafax și Ziarul Financiar. Cine câștigă alegerile parlamentare din 6 decembrie
Știrea tristă a serii! Din păcate este vorba despre Ileana Stana-Ionescu: 'Nu mai poate respira'
A agățat o tipă în club, a adus-o acasă și a obligat-o pe soția sa...
Deschiderea mormântului PREOTULUI evreu CAIFA a scos la iveală ceva INCREDIBIL care provoacă o controversă...
GE-NI-AL! Așa poți să primești o pensie de 3.000 de lei lunar. Trebuie să urmezi...
Horoscop 4 decembrie 2020. Zodiile care au noroc în dragoste
Mesaje de Sfântul Nicolae 2020. Urări, felicitări și SMS-uri inedite pentru cei care poartă acest...
9 simptome ale cancerului pe care bărbaţii nu trebuie să le ignore
Industria care explodează în pandemie. Posibilităţile de creştere sunt uriaşe
SFÂRŞITUL BENZINEI: Noul combustibil în care chinezii investesc MILIARDE şi care ar putea duce la...
Oana Radu așteaptă un copil? Detaliul care i-a scăpat vedetei: ”Mă voi descurca”
Inchide