EXCLUSIV VIDEO | Bogdan Chirițoiu, despre investigația la băncile care cotează ROBOR: ”Deschidem datele în prezența avocaților. Ar fi greșeli de gâgă să nu le respectăm drepturile, judecătorii ar trânti investigația”

Publicat: 10/02/2023, 08:00
Actualizat: 10/02/2023, 12:29

Românii cu credite au simțit pe pielea lor creșterea ratelor în 2022, iar unul dintre ei este chiar președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, după cum a mărturisit în interviul la GÂNDUL EXCLUSIV. Aceste majorări și suspiciunile privind posibile înțelegeri între cele zece bănci care participă la stabilirea ROBOR și ROBID au declanșat, anul trecut, una dintre cele mai ample investigații din ultimii ani ale autorității de regelementare în domeniul concurenței. 

  • Date fiind volumul mare al documentelor de la cele 10 bănci și complexitatea investigației, primele concluzii sunt așteptate să fie făcute publice cel mai devreme la sfârșitul anului care abia a început.
  • Până atunci, Consiliul Concurenței continuă să monitorizeze piața și va urmări în 2023 evoluțiile din domeniile problematice, cum ar fi energie, alimentație, farmaceutic și IT, care afectează mult coșul de consum, a anunțat Bogdan Chirițoiu.

În contextul creșterii ratelor la credite pentru mulți români, Consiliul Concurenței anunța atunci că a finalizat inspecțiile inopinate efectuate la cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referinţă ROBID/ROBOR.

Președinte Consiliului Concurenței estimează că primele concluzii ale investigației declanșate în noiembrie 2022 și amenzile, dacă specialiștii vor proba că este cazul, vor fi aplicate cel mai devreme la sfârșitul lui 2023.

„Știu că au crescut ratele, și eu am ipotecare”

Întrebat despre stadiul investigației, după ce anul trecut au crescut substanțial ratele românilor cu dobânzi variabile, Bogdan Chirițoiu și-a exprimat empatia și a admis că se află în aceeași categorie.

„Știu, și eu am ipotecare, și în lei, și în valută, au crescut amândouă”, a spus Bogdan Chirițoiu.

Afirmația este susținută de cifrele din cea mai recentă declarație de avere, unde apar trei credite, unul contractat în 2007, scadent în 2037, în valoare de 248.000 franci elvețieni, unul scadent în 2033, în valoare de 200.000 de euro și un împrumut personal, scadent anul trecut, de 90.000 de euro.

Bogdan Chirițoiu a încasat însă în 2021, conform ultimei declarații de avere, din indemnizația de președinte al Consiliului Concurenței și indemnizația de la Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), suma de 258.195 de lei (deci aproximativ 21.500 de lei lunar), chiar mai mult decât președintele Klaus Iohannis, care a avut un venit anual declarat în iunie 2022 de 179.507 lei.

”Accesăm datele de la bănci în prezența avocaților ca o garanție că nu le violăm viața privată”

Consiliul Concurenței a stâns un volum enorm de date de la cele zece bănci care participă la stabilirea ROBOR, iar sintetizarea acestora este de durată.

Volumul de date este mare, acum trebuie să prelucrăm datele respective, este tot cu mandat judecătoresc, cu prezența avocaților companiilor, sunt deschise și periate toate datele astea care sunt luate de la companii. De ce sunt ele deschise în prezența avocaților? Pentru că noi, desigur, copiem ce găsim în telefoane, ce găsim în computere.

Evident că acolo sunt și lucruri care nu au treabă cu subiectul ăsta, lucruri personale, și, desigur, acelea trebuie date deoparte. De aceea, accesarea datelor se face în prezența avocaților, ca să existe o garanție pentru companii și angajații companiilor că nu ne uităm decât la lucrurile care vizează investigațiile și sunt acoperite de mandatul judecătoresc și nu le încălcăm cumva drepturile, nu le violăm viața privată”, a detaliat președintele Consiliului Concurenței.

Bogdan Chirițoiu subliniază că este obligația investigatorilor Consiliului să respecte întocmai legea, altfel riscă să rateze scopul propus.

Este obligația noastră să respectăm aceste drepturi ale celor care se apără și, dacă greșim noi și nu le respectăm, atunci, desigur, judecătorii or să trântească toată investigația. Astea ar fi greșeli de gâgă”, susține șeful autorității.

În ceea ce îi privește pe reprezentanții băncilor, Bogdan Chirițoiu a spus că „nici ei nu sunt începători” și au permis, nu au obstrucționat investigatorii să își deruleze activitatea.

Conform datelor privind cauzele ajunse în instanță, Consiliul Concurenţei a avut calitate procesuală în 221 de dosare privind concurenţa, în cazul cărora:

  • 89% este ponderea hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție favorabile Consiliului Concurenței;
  • 73% este ponderea hotărârilor Curții de Apel București favorabile autorităţii de concurenţă.

Anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție a menţinut 66% din valoarea totală a amenzilor contestate, iar Curtea de Apel București, 99% dintre acestea.

„Dacă se probează o înțelegere între bănci, amenzile ar fi foarte mari”

Președintele Consiliului Concurenței a precizat și ce sancțiuni ar putea fi date băncilor dacă se confirmă că au fost înțelegeri între cele zece bănci care participă la stabilirea ROBOR și ROBID.

Dacă se ajunge la amendă, legea spune un maxim de 10% din cifra de afaceri – nu din profit, deci e mai mare baza de calcul. În practică, dacă probăm o înțelegere, asta o să fie în jur de 5 – 6% din cifra de afaceri, cred eu. Sumele ar fi într-adevăr foarte mari”, a explicat șeful Consiliului Concurenței.

Bogdan Chirițoiu spunea recent că aceasta este singura șansă a Consiliului să dea amenzi mai mari decât la petrol, care au însumat, acum 10 ani, aproape 900 de milioane de lei (aproximativ 200 de milioane de euro).

Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 101/2004 pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor cu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportament anticoncurenţial prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi în cazurile de concentrare economică stabilește cum se calcululează cifra de afaceri în cazul băncilor.

Pentru societăţile bancare şi instituţiile de credit, celelalte instituţii şi societăţi financiare şi pentru societăţile de asigurări, cifra de afaceri este înlocuită, conform prevederilor art. 68 lit. a) şi b) din lege, prin a zecea parte din valoarea bilanţului lor. Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capitaluri proprii ale instituţiei la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege, conform reglementărilor Băncii Naționale a României.

Cele zece bănci care participă la calculul ROBOR sunt: Intesa Sanpaolo, BCR, BRD, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank, OTP Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank.

Conform celor mai recente date anuale, activele celor zece bănci au însumat, în 2021, peste 540 de miliarde de lei, respectiv:

  • Intesa Sanpaolo – 6.986,1 milioane de lei
  • BCR – 89.090,5 milioane de lei
  • BRD – 67.015,3 milioane de lei
  • Banca Transilvania – 125.071,3 milioane de lei
  • CEC Bank – 50.661,1 milioane de lei
  • Eximbank – 14.704,7 milioane de lei
  • ING Bank – 59.306,1 milioane de lei
  • OTP Bank – 18.464,2 milioane de lei
  • Raiffeisen Bank – 59.157,4 milioane de lei
  • UniCredit Bank – 50.175,5 milioane de lei

Activele sistemului bancar au crescut cu 14,2% în 2021, la 639,8 miliarde de lei. Circa 86% dintre acestea sunt cumulate de primele 10 bănci din sistem, potrivit Profit.ro.

Ce înseamnă „fixing”

Inspecțiile Consiliului Concurenței s-au derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID).

Conform datelor Asociației Române a Băncilor (ARB), în primele opt luni din 2022, aproximativ 26.177 de debitori persoane fizice optaseră pentru schimbarea indicelui ROBOR cu IRCC. Alți 1.421 de debitori persoane fizice au solicitat schimbarea indicelui ROBOR cu dobânda fixă în contract.

Conducerea ARB declara la acea vreme că este normală preocuparea Consiliului Concurenței în ceea ce privește evoluția dobânzilor bancare, în măsura în care acestea se reflectă în ratele plătite de consumatori și în modul de remunerare a depozitelor, dar susținea că ratele dobânzilor au crescut peste tot în lume, din cauza inflației.

Investigația Consiliului Concurenței vizează activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de ”fixing”, precum și cea desfășurată în intervalul de 15 minute după efectuarea „fixingului”, respectiv atragerea și plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național.

Potenţiala practică anticoncurenţială afectează întreg teritoriul României, indicele ROBOR stabilit de cele 10 bănci fiind o componentă a preţului (rata dobânzii) pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice înaintea datei de 2 mai 2019 şi a creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor juridice din toate sectoarele economice.

Potrivit Consiliului Concurenței, documentele ridicate în cadrul inspecțiilor inopinate au ajuns în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice.

Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi au fost justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

„Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor. Legea concurenței interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, în special cele care stabilesc prețuri de cumpărare sau de vânzare, sau orice alte condiții de tranzacționare”, anunța Consiliul Concurenței.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).

ROBID este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele atrase de către bănci de la alte bănci participante la tranzacțiile de pe această piață. ROBID se determină în cadrul aceleiași proceduri de ”fixing”, împreună cu ROBOR.

Peste 90% dintre amenzile din 2022, date pentru înțelegeri de tip cartel

La sfârşitul anului 2022, Consiliul Concurenţei avea în derulare 44 de investigaţii privind posibila încălcare a Legii concurenţei, dintre care cele mai multe (peste o treime) vizează înțelegeri de tip cartel.

Per ansamblu, în 2022 au fost declanşate 16 investigaţii privind posibile încălcări ale Legii concurenţei, în domenii precum: piața monetară interbancară (ROBOR), întreținere și reparare a autovehiculelor, servicii de înregistrare a avizelor de înscriere în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliară, produse din tutun încălzit. Din totalul investigațiilor declanșate în 2022, aproximativ 40% vizează înțelegeri de tip cartel.

Anul trecut, Consiliul Concurenței a finalizat 8 investigaţii privind încălcarea Legii concurenţei, aplicând amenzi în valoare totală de 178,6 milioane de lei (36,2 milioane de euro) – care se fac venit la bugetul de stat, în condiţiile legii. Dintre acestea, 94% reprezintă sancțiuni aplicate pentru înțelegeri de tip cartel.

”În 2023, ne vom uita la energie, alimentație, farmaceutic și IT, care afectează mult coșul de consum”

În ceea ce privește anul 2023, Bogdan Chirițoiu spune că are așteptări foarte mari.

„35 de milioane de euro nu este un an cu amenzi foarte mari. Adică am avut, categoric, ani cu amenzi de aproape 100 de milioane de euro, când am avut petrolul, am avut 200 și ceva de milioane de euro.

Mă aștept, în primul semestru, să terminăm câteva cazuri importante. Nu știu dacă vom da amenzi sau nu, o să vedem, dar cazurile sunt pe industrii importante: pe materiale de construcții, pe comerțul de electrocasnice, unde sunt companii mari implicate, și, dacă se ajunge la amenzi, desigur, sumele vor fi substanțiale”, a detaliat Bogdan Chirițoiu.

După ce anul trecut a demarat investigația în domeniul bancar și amenzile din domeniul asigurărilor, specialiștii Consiliului Concurenței vor viza și alte sectoare în 2023.

Anul acesta, vom continua să ne uităm la energie – deci unde sunt probleme –, zona de alimentație, zona farmaceutică, zona de IT, toate zonele acestea vor fi în atenția noastră. Sunt sectoare mari din economie și afectează mult coșul de consum. Terminăm investigații importante și o să și deschidem investigații importante. Acum, cu ce se vor solda ele, vom vedea”, a precizat președintele Consiliului Concurenței.

Miercuri, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind o posibilă încălcare a normelor de concurență de către Asociația de Acreditare din România – RENAR pe piața serviciilor de evaluare externă a calității/furnizării de scheme de încercări de competență pentru laboratoarele de analize medicale care au încheiate contracte cu casele de asigurări de sănătate.

Bogdan Chirițoiu se așteaptă la activitate intensă și în contextul PNRR, dar și în privința ajutorului de stat și a analizei cazurilor de restructurare, aflate în discuții cu Comisia Europeană.

„Avem câteva companii de stat pe care încercăm să le punem pe linia de plutire”, a spus președintele Consiliului Concurenței, care se declară convins că, de exemplu, statul va pune pe linia de plutire TAROM, pe termen scurt.

Urmărește interviul integral:


CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, despre piața energiei: „Folosim toate instrumentele pe care le avem ca să încercăm să ținem lucrurile sub control”

EXCLUSIV VIDEO | Poate România să absoarbă fondurile europene pe care le are la dispoziție? Bogdan Chirițoiu: ”Este bine că acești bani intră în economie, dar trebuie să fim atenți să nu ajungă prea mulți la unele companii” 

EXCLUSIV VIDEO | Mai poate statul să impună OMV Petrom taxa de solidaritate, după profitul-record anunțat? Bogdan Chirițoiu: ”Compania beneficiază de un profit foarte mare, fără legătură cu performanța”

Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Apariția care a atras toate atenția la priveghiul Mioarei Roman. Fiica ei, Oana Roman, a...
FOTO. Imagini incendiare cu Corina Caragea într-un costum de baie alb!
O chelneriță din SUA a primit un bacșiș de 10.000 de dolari. A fost concediată...
Răzvan a murit după ce medicii l-au trimis acasă cu antibiotic! 'Dacă i se făcea...
Schema extrem de simplă prin care un bărbat fura mașini de 7.000 - 8.000 de...
Andreea Bălan a recunoscut tot despre certurile cu Victor Cornea: „Nu există împăcare”
Cum arată casele vedetelor din România. Vlăduţa Lupău, Cătălin Măruţă sau Andreea Marin au investit...
După câți ani poate un automobil să fie declarat ISTORIC? Care impozitul în 2024
Ce datorii a lăsat în urmă Mioara Roman: „Sunt bune de plată!”
Câți ani vor mai răbda de frig în case bucureștenii? Nicușor Dan, primarul general al...
Adrian Sârbu: Partidele nu au niciun fel de afinitate pentru interesul cetăţenilor, ci doar pentru...
Imaginile DURERII! Momente incredibile surprinse la căpătâiul Mioarei Roman
RECORD de ENERGIE! O INOVAȚIE de ultimă oră face FURORI printre...
Bărbatul cu care Simona Halep a plecat în Dubai! Au o relație solidă
Fiul europarlamentarei Rovanei Plumb, show într-un club de lux din Capitală
Mesajul transmis de Silvia Chifiriuc, actuala soție a lui Petre Roman, chiar în ziua în...
BANCUL ZILEI. Bulă: Mă cheamă şefu’ la el în birou şi-mi zice: Am observat că...
Germania a legalizat canabisul în scopuri recreative