FABRICA DE IDEI. Cum vrea să schimbe lumea Maria, românca ajunsă la Microsoft America la doar 21 de ani. VIDEO

Gândul vă prezintă în următoarele săptămâni poveștile de succes ale unor tineri elevi și studenți români care au reușit. Sunt tineri care au crezut în ideea lor și care, cu puțin ajutor, au ajuns să o pună în practică. Campania Fabrica de Idei își propune să le arate tinerilor din România că se poate. Citiți, așadar, poveștile lor și inspirați-vă.

În această săptămână vă prezentăm povestea Mariei Stoica, o studentă care la 21 de ani vrea să schimbe lumea. Tânăra are și un plan. Momentan este hotărâtă să își termine studiile de informatică. Următorul pas este să se apuce de treabă, mai exact să plece în Statele Unite, unde i s-a oferit un job la Microsoft. Acolo speră să întâlnească oameni de la care să învețe, să câștige experiență, pentru ca apoi să-și poată deschide un start-up, o afacere care pornind de la ideea ei să schimbe lumea.

„Lucrezi la o companie până înveți. După aia trebuie să îți iei viața în propriile mâini și să faci ceea ce vrei să faci. Mi-ar plăcea să schimb lumea. Aș vrea să schimb lumea în bine, să fac o diferență mai bine zis și asta nu știu dacă se poate face chiar dintr-o companie, tot timpul, pentru că este trasă din toate părțile și are alte priorități cum ar veni. Dar un start-up, la început, cel puțin, îniante să devină o corporație sau o companie mare sau înainte să fie cumpărat de o corporație are potențialul ăsta, să facă ceva care chiar contează. Asta mi-ar plăcea, în principiu, să fac”, ne-a povestit Stoica.

Stoica: Îmi iau ce-mi trebuie și-mi văd de drum

Filosofia ei e simplă: „Îmi iau ce-mi trebuie și-mi văd de drum”. Tânăra pasionată de programare crede că totul este interconectat, iar IT-ul – principalul liant care poate duce la rezolvarea multor probleme actuale.

„Eu sunt de părere că lucrurile de bază s-au cam inventat deja și acum lumea caută punctele de intersecție. Este foarte interesant să vezi câte domenii se pot intersecta într-o chestie care să aibă impact și să schimbe lumea, să ajute oamenii într-un sens constructiv”, susține studenta care s-a gândit la ce „punct de intersecție” ar dori să lucreze.

„Informatica e garnitura care merge cu orice fel principal. Mă pasionează aviația, și medicina este interesantă, arta neaparat, frumosul să fie acolo”, ne-a spus tânăra care a împlinit 21 de ani duminică.

Foto: Maria Stoica, la biroul Microsoft din Statele Unite // Sursă: Arhivă personală

Contribuția zonei IT la economia României

În România, zona IT&C a contribuit anul trecut cu 0,9% din PIB la creșterea economică, în timp ce în primul trimestru din acest an, contribuția a fost de 0,3%, potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS).

Stoica și-a petrecut vacanța de vară în Redmond, Statele Unite, pe un post de intern la Microsoft. S-a întors de acolo cu o ofertă full-time pe care o va onora după ce își va lua licența. Ea spune că și-ar dori să meargă în toată lumea pentru a întâlni și a sta de vorba cu cât mai mulți oameni pasionați de IT.

„Educație ca lumea nu presupune doar să citești cărți, ci și să întâlnești oameni”, crede ea cu tărie.

În România, un job în IT, domeniu din ce în ce mai râvnit de absolvenții de liceu, se plătește cu circa 3.600 de lei, de peste două ori mai mult decât media la nivel național. La nivelul lunii august, câștigul salarial mediu net lunar în IT&C a fost de aproape 3.000 de lei, potrivit datelor Statisticii.

Cum să-ți descoperi pasiunea

Stoica și-a descoperit pasiunea pentru tehnologie în liceu, când, la sfârșitul primei ore de informatică, profesoara a scris câteva linii de cod pe un ecran albastru „destul de respingător”, a apăsat o tastă și „boom, apare o piramidă de steluțe”.

„Atunci mi-am dat seama. Deci, dacă ea cu niște coduri poate să facă chestia aia… Deja începusem să-mi dau seama cum se fac filmele 3D. Totul se punea cap la cap. Atunci am simțit că asta vreau să fac”, ne-a povestit Stoica.

De acolo, „totul e istorie”, spune tânăra. În liceu a învățat primul limbaj de programare, C, și câte ceva despre algoritmi. La facultate totul a prins o formă mai robustă cu algoritmi mai serioși, mai avansați și mai multe limbaje de programare. Stoica spune că în lunile de practică și-a dat seama, cu uimire, că ceea ce învățat la școală a ajutat-o foarte mult.

„M-a ajutat aproape tot ce am învățat. Nu cred că a fost o materie care să nu fi folosit câtuși de puțin acolo, vreun concept. Noi, practic, ce învățăm: nu contează limbajul efectiv de programare, ceva foarte concret, ci conceptele care stau în spate. Alea n-o să se schimbe prea curând”, ne-a povestit ea.

Stoica: Să înveți programare e ca și când ai învăța o nouă limbă

Cu ajutorul acestor concepte, tânăra a reușit să învețe pe cont propriu un limbaj de programare care se asemăna cu ceva ce stăpânea deja. „Le-am luat imediat din zbor, pentru că știam conceptele”, își amintește ea.

Mariei, programarea îi vine natural. Să transforme o idee în instrucțiuni pe care computerul să le execute e ceva despre care vorbește cu pasiune, pentru că ea înțelege cu ușurință „ce zic” limbajele de programare. „E ca și când ai învăța o nouă limbă și gândire structurată, gen algoritmii, pe instrucțiuni. Acum fac asta, acum fac asta așa încet. De la chestiile astea simple poate să ia amploare o chestie foarte mișto și mare”, ne explică ea.

În timpul facultății, Stoica a fost implicată în mai multe proiecte extracurriculare pentru că și-a dat seama că CV-ul ei nu cântărește prea greu în ochii unui specialist în comunicare care vrea să vadă cât este dispus un candidat să lucreze pe cont propriu. În anul doi și-a „pieptănat” CV-ul, a adăugat scurte descrieri în dreptul activităților ce înainte erau doar enumerate, a făcut un intro în care povestea puțin despre ambițiile sale și a trimis CV-ul la Microsoft.

„După două săptămâni m-au contactat. În câteva zile am stabilit un interviu. Am fost. După o lună de așteptare, prin decembrie, mi-au spus: >. După aia mai primesc încă un mail: >. Ulterior încă un mail: >. După aia încă un mail: >”, își amintește ea. În Polonia a stat trei zile în care a participat la mai multe interviuri. La final a primit o oferă de a lucra la Azure, o platformă de cloud computing ce presupune gestionarea unor aplicații și servicii prin intermediul unei rețele globale de centre de date.

Foto: Maria Stoica la o prezentare în Statele Unite // Sursă: Arhivă personală

Perseverența de a duce lucrurile până la capăt

În Statele Unite, Stoica a lucrat la două proiecte. Unul dintre ele, o aplicație ce permite administrarea și gestionarea conturilor unei companii de pe o platformă mobilă, este disponibilă pe GitHub. Cel de-al doilea, unul intern al companiei, a ajutat-o să învețe ce înseamnă să duci un proiect la bun sfârșit, să te asiguri că aplicația sau serviciul pe care l-ai dezvoltat funcționează fără eroare pentru fiecare utilizator.

„Din alea patru săptămâni, trei zile mi-a luat codatul și după aceea, restul timpului, l-am petrecut monitorizând-o, notând performanța, îmbunătățind, lucruri pe care teoretic nu le faci la școală, doar vorbești despre ele”, a explicat ea.

În România, aproape unu din patru tineri de sub 25 de ani nu are un loc de muncă. Mai mult, procentul tinerilor care nu sunt nici angajați și nici nu urmează nicio altă formă de educație sau pregătire profesională a urcat la 16,8%. La recomandarea Comisiei Europene, România ar fi trebuit să pună în aplicare „fără întârziere” un Plan național pentru încadrarea în muncă a tinerilor. Alte recomandări punctuale formulate de CE au fost accelerarea reformelor din învățământ cu precădere cel universitar care nu răspunde în prezent cerințelor de pe piața muncii, precum și prevenirea abandonului școlar. Cu toate că Planul național a fost adoptat în primăvara anului trecut, Guvernul nu și-a asumat nicio țintă privind numărul de locuri de muncă pentru tineri.

În cele trei luni de internship, Stoica a descoperit că mai are de lucrat la abilitățile sale de comunicare și la „coding skills, cât de bine scrii cod, cât de bine poți să transformi o idee către instrucțiunile necesare în implementarea efectivă și să o duci de la cap la coadă”. Despre această responsabilitate, a produsului creat, auzise și la școală, însă fără a învață ce înseamnă în practică.

„Asta am învățat: diferența dintre coding (codare n.r.) și engineering (inginerie n.r.). Coding-ul e ce facem, așa, acasă, în weekend. Scrii o chestie, o aplicație rapid, să facă ceva. Engineering înseamnă să îți iei responsabilitatea pe tot parcursul, deci de la început, de la idee, la implementare, să meargă pe toate platformele și pe toate device-urile și la toți oamenii și să nu aibe probleme. E mult mai mult de lucru și faci o chestie robustă, mai frumoasă și aia poți să o lansezi în producție. Nu e „homemade” (improvizat n.r.), e ceva mai profesional”, ne-a explicat tânăra.

Acest proiect este susținut de Microsoft România. Prin inițiativa YouthSpark, lansată în 2012, compania a creat deja oportunități pentru 100 de milioane de tineri din întreaga lume, cu un focus în România pe orientarea în carieră și pe crearea de competențe antreprenoriale și în tehnologii digitale. Descrierile programelor și mai multe exemple de tineri care schimbă lumea cu ajutorul tehnologiei sunt disponibile pe nexters.ro