FABRICA DE IDEI. Tinerii studenți români care au reușit să dea un nou sens cuvântului inovație

Gândul vă prezintă în următoarea săptămână poveștile de succes ale unor tineri studenți români care au reușit. Sunt tineri care au crezut în ideea lor și care, cu puțin ajutor, au ajuns să o pună în practică. Campania Fabrica de Idei își propune să le arate tinerilor din România că se poate. Citiți, așadar, poveștile lor și inspirați-vă.

Iată povestea de succes a unei echipe de șase tineri care au dezvoltat o aplicație pentru telefoanele mobile de tip smartphone care vine în ajutorul persoanelor nevăzătoare.

Aplicația, denumită Seenesthesis, se adresează, în principal, copiilor cu deficiențe de vedere, dar poate fi utilizată și de către adulți. Ea reprezintă, practic, o soluție de învățare a formelor și a culorilor cu ajutorul telefoanelor de tip smartphone.

Cu acest proiect, echipa formată din Ștefan Alexandru, Radu Vlad, Laurențiu Cojocaru, Bogdan Bîrlădeanu, Bianca Teșilă și Alexandra Bărbătei a reușit să obțină în cadrul competiției Innovation Labs, desfășurate în luna mai a acestui an, un premiu special din partea juriului, iar în cadrul Imagine Cup, o importantă competiție de tehnologie care reunește studenți cu idei inovative din întreaga lume, primul loc în secțiunea „Innovation”.

FOTO: Facebook

Cum funcționează Seenesthesis

Seenesthesis îi ajută pe copii să își exerseze simțul tactil afișând pe ecranul telefonului mobil diferite imagini. În funcție de modul în care este utilizată aplicația, pentru joc sau pentru învățat, utilizatorii pot afla numele obiectului afișat pe ecranul smartphone-ului precum și alte informații legate de el.

„Noi vrem să le prezentăm o colecție de obiecte, iar pentru a explora un astfel de obiect copilul va atinge ecranul cu degetul și va căuta până când ajunge la un contur. Când ajunge la un contur, ecranul vibrează și el își dă seama că este ceva acolo, după care continuă să urmărească acel contur până își dă seama de forma lui și își formează o imagine vizuală a acelei forme”, a explicat pentru gândul Ștefan Alexandru, liderul echipei, în vârstă de 21 de ani, din Galați, și cel care a propus ideea dezvoltării aplicației.

FOTO: Facebook

Copiilor le sunt prezentate inițial forme geometrice simple, precum pătratele și triunghiurile, urmând ca apoi obiectele să devină din ce în ce mai complexe.

La finalul anului trecut, potrivit celor mai recente date ale Direcției Generale Protecția Persoanelor cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, 15,8% din populația României suferea de diferite grade de handicap vizual.

Dintre cei 110.308 români cu deficiențe de vedere, 3.149 erau copii, cei mai mulți suferind de handicap vizual de gradul III (1.340 de copii) și de gradul I (1.129 de copii).

Cine sunt studenții care vor să îi ajute pe nevăzători

Echipa care a dezvoltat aplicația Seenesthesis este formată din șase studenți de la facultățile de Inginerie în Limbi Străine și Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnice din București, respectiv de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București.

FOTO: Facebook

Tinerii se află în anul al doilea de studii și au conceput aplicația, pe care vor să o distribuie gratuit, pentru a putea fi folosită atât pe sistemul de operare iOS, cât și pe Windows Phone 8 și Android.

În prezent, aplicația poate fi utilizată doar în limba engleză, dar tinerii spun că au în vedere și realizarea unei versiuni în limba română.

Cum „s-a născut” aplicația Seenesthesis

„Aplicația am început-o odată cu Innovation Labs, dar pentru că ne-am schimbat ideile pe parcurs după ce am întâlnit persoane care ne-au îndrumat spre bine, lucrăm la ea de o lună”, a explicat pentru gândul Radu Vlad, membru al echipei care a lucrat, printre altele, la dezvoltarea Seenesthesis pentru sistemul de operare Windows Phone, destinat terminalelor de tip smartphone.

„Aplicația va fi gata, pentru început, pentru sistemul de operare Android”, a mai adăugat tânărul în vârstă de 21 de ani, student în anul II la Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității București care s-a alăturat proiectului la invitația lui Ștefan Alexandru, fostul său coleg de școală generală și de liceu.

„Momentan nu am investit personal niciun ban în această aplicație, nici nu am câștigat vreun ban din această aplicație. Am investit doar timpul nostru până acum”, a mai adăugat și Alexandru.

La perfecționarea Seenesthesis și-a adus aportul, după cum au subliniat membrii echipei, și Florin Georgescu, ciclistul nevăzător care a făcut în trecut turul României, iar apoi a pedalat pe o distanță de circa 2.500 de kilometri pentru a ajunge din țara noastră în Marea Britanie, la Londra, cu ocazia Jocurilor Olimpice.

FOTO: Facebook

„Lui i-am prezentat inițial ideea, ne-a dat câteva sfaturi, ne-a reorientat puțin către ceva mai practic, după care i-am prezentat și forma la care am ajuns acum. A putut să o folosească. A reușit să ghicească câteva forme și ne-am dat seama ce lucruri sunt greu de interpretat și cum să ne perfecționăm aplicația”, spune Ștefan Alexandru.

Despre logo-ul echipei tot Alexandru povestește că a fost realizat de fratele său mai mic, elev în clasa a opta, și că reprezintă un creier în interiorul căruia poate fi observat un ochi al cărui iris este globul pământesc.

„Ideea era practic că noi îi ajutăm să își formeze o imagine în creier a lumii, în acord cu numele Seenesthesis”, explică el.

Jocul de șah al nevăzătorilor și americanul Daniel Kish – principalele surse de inspirație pentru dezvoltarea aplicației

Ștefan Alexandru își amintește că înainte de începerea studiilor universitare obișnuia să participe la diverse competiții de șah unde a întâlnit și jucători nevăzători.

„Înainte să ajung la facultate și să nu mai am timp de nimic jucam șah și participam la concursuri. În unele concursuri jucau și nevăzători. Aveau o tablă specială și mi-am dat seama că îi ajută foarte mult să își organizeze gândurile prin acest mod tactil”, spune el.

El explică, de asemenea, că un alt lucru care l-a încurajat în ideea de a dezvolta o aplicație pentru persoanele cu deficiențe de vedere a fost și o înregistrare pe care a urmărit-o pe internet în care apărea americanul Daniel Kish, un expert în ecolocație umană.

Kish, care și-a pierdut vederea la 13 luni de la naștere, reușește în prezent să se deplaseze cu bicicleta prin trafic grație ecolocației.

FOTO: YouTube – Daniel Kish

Metoda ecolocației este folosită în domeniul tehnicii în cazul radarelor și al sonarelor, dar este întâlnită și în lumea animalelor, unele din ele folosind ecolocația pentru a se orienta în mediul în care trăiesc. Printre speciile care utilizează ecolocația se numără liliecii și delfinii.

În cazul nevăzătorilor, urechea receptează ecoul produs prin lovirea solului cu un baston sau prin zgomote realizate folosind limba și cerul gurii. De la ureche informația ajunge la creier, care o analizează și care o transformă într-o „imagine auditivă” tridimensională pe care oamenii cu deficiențe de vedere se pot baza pentru a se deplasa cu mai multă ușurință.

Inițial, studenții voiau să utilizeze streem-ul camerelor video cu care sunt dotate telefoanele mobile și să îi ajute pe nevăzători dându-le practic contururile obiectelor din jurul lor, dar au realizat ulterior că imaginile captate sunt mult prea complexe și că aceștia nu le-ar înțelege.

Cât de importante au fost noțiunile învățate în facultate pentru dezvoltarea aplicației

Noțiunile predate în facultățile de profil din țara noastră sunt, cel puțin pentru unii studenți, insuficiente pentru a face performanță în acest domeniu, susțin cei șase tineri care au dezvoltat Seenesthesis.

Ei spun că în cadrul facultății au învățat noțiunile de bază, care nu le-au fost de mare ajutor atunci când a venit vorba despre dezvoltarea efectivă a aplicației și că s-au bazat în principal pe cunoștințele pe care le-au dobândit pe cont propriu.

„Mulți dintre noi știam deja să programăm pe Android, Windows Phone sau iOS. Unii dintre noi am învățat să facem asta la școala de vară făcută de domnul profesor Alex Radovici. Programarea învățată la facultate a fost insuficientă. Dacă nu învățam singuri sau prin alte cursuri opționale nu reușeam să ajungem aici”, este de părere Radu Vlad.

Sursă: YouTube

El povestește, de asemenea, că Internetul a fost cel care le-a oferit foarte mult sprijin în învățarea noțiunilor necesare pentru dezvoltarea aplicației.

„A fost un mare pas înainte faptul că am fost implicați în asociația IP Workshop care se ocupă cu niște școli de vară. În cadrul acestor școli se organizează niște cursuri de programare pe mobil”, a adăugat și Ștefan Alexandru care a ajuns acum să predea Android în cadrul școlii de vară.

Ce planuri de viitor au tinerii

Studenții care au lucrat la proiectul Seenesthesis spun că vor ca în viitor să pună bazele propriei lor afaceri și nu își fac probleme atunci când vine vorba de finanțarea ei, fiind de părere că dacă va exista o piață pentru produsele dezvoltate ei vor reuși în timp să câștige și bani.

„Pe viitor am decis să continuăm în această direcție, tot cu aplicații pentru persoane cu dizabilități”, a explicat pentru gândul Laurențiu Cojocaru, membru al echipei care a dezvoltat aplicația, student în anul II la la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine.

Tinerii spun că și-ar dori să colaboreze cu Ministerul Educației pentru a le putea oferi copiilor cu probleme de vedere oportunitatea de a învăța mai multe despre lumea înconjurătoare prin intermediul aplicației lor.

„Aplicăm din partea facultății la un fond de cercetări din partea Ambasadei Americii și sperăm să îl primim. Dacă primim fondul acela, ne va ajuta foarte mult să continuăm”, a adăugat și Ștefan Alexandru.

FOTO: Facebook

Totodată, unii dintre membrii echipei aveau inițial în vedere continuarea studiilor în străinătate, dar după apariția acestei oportunități spun că vor analiza mai bine această posibilitate și că vor lua o hotărâre în funcție de resursele de care vor dispune în țară.

„Înainte a fost o idee de a pleca, dar probabil vom continua și vom vedea ce iese”, spune Cojocaru, care a adăugat că și-ar fi dorit să urmeze cursurile unei universități de peste ocean și care s-a alăturat inițial echipei pentru a realiza prezentările necesare în cadrul competițiilor, dar a ajuns ulterior să se ocupe și cu dezvoltarea aplicației compatibile cu sistemul de operare iOS.

Radu Vlad se gândea, la rândul său, înainte de succesul înregistrat cu Seenesthesis, să facă un master în IT peste graniță, la o facultate din Marea Britanie sau din Statele Unite ale Americii, dar spune că acum o să mai analizeze această posibilitate.

Colegul lor, Ștefan Alexandru, susține în schimb că nu s-a gândit până acum la continuarea studiilor în străinătate și că își dorește foarte mult să dezvolte aplicații și să pună pe picioare o adevărată afacere prin intermediul lor.

„În funcție de ce oportunități o să apară o să pot sau nu să mă duc la un master în afară”, explică Alexandru. „Dacă o să am ceva mai bun de făcut în România, nu o să mă duc în afară la un master, dacă o să am mai multe resurse acolo, o să mă duc acolo”, adaugă el.

Ce i-a determinat pe studenți să își dorescă să lucreze în IT

Profesorii de informatică care au predat la clasele în care au învățat tinerii au fost cei care le-au stârnit interesul acestora pentru domeniul tehnologiei.

„Am urmat la liceu o clasă de matematică – informatică. Plăcându-ne ceea ce făceam la liceu a fost involuntar să ajungem și la o facultate de informatică. Probabil, în mare parte se datorează doamnei profesoare de informatică. Depinde de fiecare, la mine așa a fost”, spune Radu Vlad.

„La fel ca și Radu, am fost la multe olimpiade de matematică pentru început, dar mi-am dat seama că nu poți face foarte multe cu matematica așa că e mult mai practic să înveți informatică, o materie care este destul de asemănătoare. Am prins foarte repede, am fost la niște (n.r. olimpiade) naționale de info și am rămas pe domeniul acesta”, adaugă și liderul echipei, Ștefan Alexandru.

FOTO: Facebook

Și în cazul lui Cojocaru profesorii pe care i-a avut în liceu au fost cei care l-au făcut să se gândească să își continue studiile în acest domeniu.

„Profesorii care predau informatică m-au făcut mai curios și am zis să vin spre o facultate de informatică. Matematica și informatica ar trebui învățate în paralel”, explică el. Studentul este totodată de părere că în școală cadrele didactice ar trebui să le arate elevilor practic la ce ajută algoritmii învățați pentru că „lucrezi, codezi, dar nu vezi fructul, la ce folosesc” aceștia.

FOTO: Facebook

Părerea sa este împărtășită și de Radu Vlad. „Ar trebui făcute mai multe aplicații practice, nu doar să faci un algoritm care calculează 2+2, ci să îl utilizezi într-o aplicație mai mare și să vezi cam ce face acolo sau să vezi cum te-a ajutat acel algoritm pe care l-ai învățat tu. Aplicațiile nu folosesc algoritmi foarte complicați, folosesc algoritmi simpli, dar destul de lungi”, explică el.

Totodată, studenții din echipa care a dezvoltat aplicația Seenesthesis îi sfătuiesc pe cei care vor să se axeze pe studii în domeniul IT, să se implice în proiecte diferite de cele de la liceu sau de la facultate, spre exemplu în realizarea jocurilor, să caute modalitățile în care le pot dezvolta și să se străduiască să rezolve problemele care apar pe cont propriu.

Angajații din sectorul IT&C din România au avut anul trecut un salariu lunar mediu net de 3.094 lei, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Ce ar schimba un tânăr de 21 de ani dacă ar fi ministrul Educației

Întrebați ce ar schimba dacă li s-ar oferi oportunitatea de a fi „miniștri” ai Educației, cei trei studenți în vârstă de 21 de ani s-au gândit la aceeași modificare, mai exact la introducerea informaticii în programa de învățământ a claselor 5 – 8.

„Cursurile de informatică ar trebui incluse de la o vârstă mai mică. Și eu și Radu am început să facem info abia în clasa a noua. E un dezavantaj. Dacă am fi învățat mai devreme am fi putut să știm mai multe lucruri acum. E târziu în clasa a noua să înveți info”, ne-a explicat Ștefan Alexandru, care este de părere că această materie ar trebui predată în școlile din România chiar de la începutul gimnaziului.

FOTO: Facebook

„Aș încerca să pun informatica și în școli generale, fie din clasa a cincea, fie din clasa a șasea. Nu cu aceeași materie, dar măcar la un nivel foarte simplu. Sunt mulți din România care ajung să fie ași în domeniul informaticii, dar ei învață abia din clasa a noua. Dacă ar învăța de mai devreme cine știe unde ar ajunge”, este de părere și Radu Vlad.

Pe lângă ideea colegilor săi, Laurențiu Cojocaru ar propune și încurajarea elevilor în participarea la o serie de proiecte prin care să dezvolte, spre exemplu, aplicații pentru telefoanele mobile.

„Aș începe cu informatica de la o vârstă cât mai fragedă. Fiecare copil bănuiesc că are un calculator sau știe să folosească unul. În cadrul liceului aș introduce niște proiecte la care să lucreze mai multe persoane, să facă o aplicație care să facă ceva, nu doar să scrii cod și să îl lași acolo”, spune el.

Ce este Imagine Cup, concursul la care s-au înscris în 2013 peste 500 de tineri din România și din Republica Moldova

De-a lungul ultimilor zece ani, peste 1,65 de milioane de studenți din zeci de țări ale lumii au participat la competiția Imagine Cup, care este susținută de Microsoft. La ediția din acest an, 523 de persoane s-au înscris în concurs din partea României și a Republicii Mondova, dintre care 449 de competitori, 61 de invitați și 13 mentori.

În cadrul Innovation Labs, primul accelerator de business tech pentru tinerii din România, organizat cu sprijinul Microsoft România de TechSoup România și TechLounge, 11 echipe formate din 50 de studenți au învățat timp de trei luni cum să pună bazele unui startup. Studenți au avut, printre altele, posibilitatea de a interacționa cu antreprenori și manageri ai unor importante companii din domeniul IT în cadrul workshop-urilor organizate.

Printre mentorii tinerilor care au participat la Innovation Labs s-au numărat Todi Pruteanu – business strategy manager Microsoft România, Petru Jucovschi – developer evangelist Microsoft România și Andrei Pitiș – președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii – ANIS.

FOTO: Facebook

Tinerii spun că participarea la competiția Innovation Labs i-a ajutat extrem de mult și i-a făcut să înțeleagă mai bine domeniul tehnologiei în care își doresc să urmeze o carieră.

„Am învățat foarte multe în cadrul Innovation Labs, pe mai multe planuri: business, marketing, branding. Toate acele persoane și acele sfaturi au fost foarte folositoare. Chiar dacă noi nu vom continua, rămânem cu acele informații și vom ține cont de ele mai departe”, spune Laurențiu Cojocaru, unul dintre cei șase membri ai echipei care a dezvoltat aplicația Seenesthesis.

„A fost o experiență unică. A fost un hackathon de 24 de ore în urma căruia s-a luat o decizie foarte importantă pentru noi. Au fost nouă săptămâni în care am vorbit cu diferite persoane foarte importante din industrie, în care am învățat business, am învățat IT. Chiar dacă vom reuși, chiar dacă nu vom reuși să ducem mai departe proiectul pe care l-am avut în cadrul Innovation Labs, eu zic că a fost o experiență foarte importantă pentru noi din orice punct de vedere”, a adăugat și Radu Vlad.

FOTO: Facebook

„Ideea o aveam cât de cât dinainte, doar că asta a fost un impuls, o motivație chiar să începem să o implementăm. Am câștigat foarte multe cunoștințe de la oamenii cu care am vorbit și care au ținut training-urile la care am participat, atât pe domeniul tehnic, cât și pe business. Ne-a ajutat foarte mult să ne formăm o opinie și acum dacă am vrea să rezolvăm niște probleme, le-am rezolva altfel”, a menționat Ștefan Alexandru.

Acest proiect este susținut de Microsoft România. Prin inițiativa YouthSpark, compania își propune să creeze oportunități pentru 300 de milioane de tineri în următorii 3 ani, cu un focus în România pe orientarea în carieră și pe crearea de competențe de tehnologii digitale și antreprenoriale. Descrierile programelor și mai multe exemple de tineri care schimbă lumea cu ajutorul tehnologiei sunt disponibile pe nexters.ro.