PENSII PRIVATE. Câți bani au în conturi cei opt milioane de participanți la Pilonul II

Un român care a contribuit la Pilonul II avea, în medie, aproape 10.000 de lei în cont, la sfârșitul anului 2020, arată datele preliminare ale Autorității de Supraveghere Financiară. Peste un milion de participanți la sistemul de pensii admistrate privat au deja strânși peste 20.000 de lei pentru momentul ieșirii din câmpul muncii.

Valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor administrate privat era de 9.988 lei, arată datele preliminare, ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), la 31 decembrie 2020, transmise la solicitarea Gândul. Valoarea medie, care e calculată pentru participanții care au acumulat în conturi cel puțin 1 leu, este cu aproximativ 760 de lei mai mare decât cea raportată de ASF la 30 septembrie 2020.

La 31 decembrie 2020, numărul românilor care au contribuit la pensia privată obligatorie a ajuns la 7,63 de milioane, iar activele nete ale Pilonul II acumulate de la startul colectării din 2008 erau de 75,1 miliarde de lei, potrivit datelor ASF.

Din totalul participanților, 3,1 de milioane aveau vârsta sub 35 de ani, iar 4,5 de milioane, peste 35 de ani. Distribuția pe gen arată că 3,65 de milioane erau femei, iar 3,97 de milioane, bărbați.

Cum se calculează pensia privată

Aproape 70% din totalul participanților la Pilonul II (68,11%), respectiv 5,12 milioane de cotizanți, cu conturi diferite de zero, strânseseră în cont sub 10.000 lei la sfârșitul lunii decembrie 2020, conform datelor preliminare ale ASF. Ceilalți 2,40 milioane de participanți  (31,89%) aveau peste 10.000 lei, iar 1,03 milioane de participanți (13,71%), dețineau în conturi peste 20.000 lei.

Valoarea contului participanților este determinată de nivelul salariilor, numărul de luni de contribuții virate în sistem, de grupele de vârstă în care se încadrează participanții, dar și de genul participanților, iar sub acest aspect sunt remarcate diferențe în conturile bărbaților comparativ cu ale femeilor.

În prezent, din cota CAS (contribuții de asigurări sociale) de 25% din veniturile salariale brute, plătită de fiecare angajat, spre Pilonul I (pensia publică) este direcționat un procent de 21,25%, iar spre Pilonul II (pensia privată obligatorie) – 3,75%. Această cotă CAS plătită de fiecare salariat nu mai merge către stat (respectiv bugetul asigurărilor sociale), ci către fondul de pensii private unde persoana eligibilă are calitatea de participant.

La momentul începerii colectării, în luna mai 2008, cota de contribuție la fondul de pensii era de 2% din baza de calcul. Mai exact, din contribuţia individuală la asigurările sociale a unei persoane asigurate în sistemul public (Pilonul I), în cotă de 9,5% din veniturile brute lunare la acel moment, 2% se virau la Pilonul II, iar diferenţa de 7,5% rămânea în sistemul public de pensii.

Valoarea conturilor în funcție de vârstă, vechime și gen

Astfel, dacă este luată în calcul doar grupa de vârstă, cea mai mare valoare medie a unui cont, la 31 decembrie, este de 15.208 de lei, pentru categoria de vârstă de 50 – 54 de ani. La extremele de vârstă, cei cu vârste de sub 19 ani au strâns în cont în medie 387 de lei, în timp ce cei care au trecut de 54 de ani au, în medie, 15.126 de lei în cont. Media pe sistem, de 9.988 de lei, este depășită începând de la categoria de vârstă de 35-39 de ani, cu un cont mediu de 10.995 de lei.

Dacă este luată în calcul strict vechimea în sistem, un român care a contribuit sub un an are, în medie, 392 de lei în cont, în timp ce participantul cu peste 10 ani (120 de luni) de contribuții a acumulat, în medie, 22.341 de lei.

Valoarea medie a unui cont depinde și de gen, iar la șase dintre cele nouă categorii de vârstă selectate de ASF bărbații au acumulat sume medii mai mari decât femeile. Categoria de vârstă cu valorile cele mai mari ale contului este 50 – 54 de ani, respectiv 15.265 de lei pentru bărbați și 15.154 de lei, pentru femei.

Pe de altă parte, dacă sunt cumulate toate criteriile – vârstă, vechime, gen, cele mai mari valori medii ale conturilor la nivel de sistem, s-au înregistrat la participanții cu peste 10 ani vechime (peste 120 de luni de contribuții) situați în grupa de vârstă cuprinsă între 35 – 39 ani, respectiv cu 25.013 lei pentru bărbați și 22.949 lei pentru femei.

Cum se explică cele mai mari conturi

Valori mai mari ale conturilor pe categoria de vârstă 50-54 de ani sunt determinate, potrivit explicațiilor ASF din raporatele anterioare, pe de o parte, de maturizarea sistemului – participanții au aderat la fondurile de pensii administrate privat încă de la începutul funcționării Pilonului II – și, pe de altă parte, prin faptul că acești participanții sunt în partea superioră a carierei, cu vechime și venituri salariale mai mari, comparativ cu participanții din grupele de vârstă de până în 45 ani și contribuie cu sume mai mari la fondurile de pensii.

Totuși, trebuie amintit că, la aderarea iniţială la fondurile de pensii administrate privat, de care a demarat acum aproximativ 13 ani (s-a desfășurat în perioada 17 septembrie 2007 – 17 ianuarie 2008), obligația de înscriere în sistem era doar pentru persoanele asigurate cu vârsta de până la 35 de ani, iar pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, aderarea era facultativă.

În ceea ce privește valoare maximă a unui cont în funcție de toate criteriile, înregistrată la categoria de vârstă 35-39 de ani, o posibilă explicație pentru această situație contraintuitivă ar putea ține, pe de o parte, de nivelul salarilor, iar pe de altă parte, de cohorta mai redusă a celor cu vârste mai înaintate.

„Se pare că acum în această categorie de vârstă, 35 – 39 de ani, se înregistrează cele mai mari salarii din economie. În general, salariul unei persoane crește până undeva la 40-45 de ani, după care se plafonează, face sens această situație”, explică analistul financiar Adrian Codirlașu, vicepreședinte al Asociației CFA România.

Cei din categoria 35 – 39 de ani, care aveau în jur de 22 – 26 de ani la momentul aderării inițiale, obligatorie pentru ei, sunt cei care au prins toată creșterea economică și au avut cele mai semnificative creșteri salariale.

„De asemenea, pe ansamblul economiei, dacă ne uităm la conturile celor de 50 – 54 de ani, deci cei care au contribuit aveau undeva la 37 – 41 de ani la momentul aderării și erau la maximum salariului pe care îl obțineau se vede că da, această categorie de vârstă a acumulat cele mai mari sume”, spune Codirlașu.

Pe de altă parte, categoria este distorsionată: cei care au acum peste 54 de ani nu erau incluși obligatoriu în sistemul de pensii administrate privat, astfel că au fost probabil și persoane cu salarii mai mari care au fost prudente și nu au aderat, iar media valorii contului pe cohortă a scăzut.

Randamentul la Pilonul II, peste rata inflației

Nivelul de acceptare a Pilonului II se poate vedea în datele privitoare la gradul de penetrare al pensiilor private în rândul populației rezidente. Potrivit datelor ASF de la 30 septembrie 2020, se observă o acoperire bună a grupelor de vârstă medie (25 – 44 ani), unde procentele sunt de 90% – pentru cei cu vârste între 25 și 29 de ani, 98% – pentru cei cu vârste între 30 și 34 de ani, 90% – pentru cei de 35 – 39 de ani și 80% – pentru cei din categoria 40 – 44 de ani.

După această vârstă, ponderea participanților la Pilonul II în categoria de vârstă scade din ce în ce mai pronunțat. Astfel, procentul de penetrare este de 64% pentru cei cu vârste între 45 și 49 de ani, 56%, pentru cei de 50-54 de ani și de 23% pentru cei de 55-59 de ani. „Acest fapt nu este surprinzător, având în vedere introducerea relativ recentă a pensiilor private în România, însă sugerează o presiune în creștere pe bugetul de pensii de stat în următoarele câteva decade, această presiune fiind accentuată și de îmbătrânirea populației”, au explicat specialiștii ASF în Raportul privind evoluția sistemului de pensii private în trimestrul III 2020.

„Cei care au aderat nu au ce regreta pentru că randamentele au fost extrem de bune”, comentează Adrian Codirlașu. Pe întreaga perioadă de funcționare (2008-2020), Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 8,17% (față de o inflație medie anuală de 2,97%), însemnând un câștig net pentru participanți de peste 3,5 miliarde de euro, potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).