Investițiile străine directe în România au scăzut cu 60% în 2020 și au ajuns aproape de minimul ultimilor 17 ani

Criza provocată de noul coronavirus a afectat fluxul investițiilor străine directe în România, care a scăzut cu 60,4% în 2020, față de 2019 și este la un nivel apropiat de minimul ultimilor 17 ani, conform datelor BNR.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1.921 milioane de euro în anul pandemic 2020, comparativ cu 4.849 milioane de euro în perioada ianuarie – decembrie 2019, arată datele estimative ale Băncii Naționale a României privind Balanţa de plăţi şi datoria externă în decembrie 2020, date publicității luni. Din acest total, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3.953 milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 2.032 milioane euro.

Nivelul fluxului investițiilor străine din 2020 este aproape de minimul ultimilor 17 ani, respectiv din 2003, de când BNR realizează anchete anuale privind evoluția acestui indicator. Cel mai mic nivel al fluxului investițiilor a fost atins în anul 2011 – 1.815 milioane de euro, conform raportului Investițiile străine directe în România din anul 2011, publicat în 2012, sumă revizuită la 1.700 de milioane de euro, conform raportului similar pentru anul 2019, publicat la finalul lunii septembrie 2020. O scădere procentuală de la an la an similară cu cea din 2020 față de 2019 s-a înregistrat în 2009, în scădere cu 63,3% față de 2008.

Scăderea nivelului investițiilor străine directe s-a observat și este estimată să continue și la nivel mondial. Pentru perioada 2020-2021, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) a estimat o reducere a fluxurilor de ISD de până la 42%. Totalul investițiilor globale a săcut de la 1,5 trilioane de dolari în 2019 la o valoare estimată de 859 de miliarde de dolari, un nivel atât de scăzut fiind văzut ultima oară în anii 90 și cu mai mult de 30% mai mic decât investițiile de după criza economică din 2008-2009. UNCTAD a prognozat în continuare o scădere, pentru 2021, cu 5-10%.

Trei luni de valoare netă negativă a investițiilor

Anul 2020, înainte ca pandemia de COVID-19 să își facă simțite efectele în economie, a început bine la capitolul investiții străine directe (ISD), cu o sumă similară pentru luna ianuarie cu cea din 2019: 451 de millioane de euro intrate în România, față de 499 de milioane de euro, în 2019, potrivit datelor privind Balanța de plăți și datoria externă a Băncii Naționale a României. Din total, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 258 milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 193 milioane de euro.

După trei luni, în martie, valoarea netă a devenit negativă, respectiv 551 de milioane de euro, comparativ cu o valoarea netă pozitivă de 1.235 milioane de euro în perioada ianuarie – martie 2019. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 248 milioane de  euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 799 milioane euro.

Valoari nete negative s-a înregistrat și în aprilie, și în mai. Astfel, conform raportărilor BNR, în aprilie, valoarea netă negativă a fost de 454 milioane de euro (comparativ cu o valoare netă pozitivă de 2.161 milioane de euro în perioada ianuarie – aprilie 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 33 milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 487 milioane de euro.

Investitorii au percepul un risc relativ ridicat în primul semestru

Astfel, după cinci luni din anul pandemic 2020, în mai, se ajunse la valoarea netă negativă de 338 milioane de euro (comparativ cu o valoare netă pozitivă de 2.059 milioane de euro în perioada ianuarie – mai 2019), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă negativă de 72 milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 266 milioane de euro.

„Chiar dacă această tendință este de așteptat să se inverseze în lunile următoare, semnalul inițial oferit de direcția fluxurilor de ISD în primul semestru al anului 2020 reflectă riscul relativ ridicat pe care investitorii străini îl percep asupra economiei României și mediului de afaceri pe termen scurt”, transmitea Consiliul Investitorilor Străini (Foreign Innvestors Council – FIC), în raportul „Investițiile Străine Directe”, publicat în septembrie 2020.

Potrivit documentului citat, incertitudinea cu privire la structura cererii în perioada post-criză ar putea afecta atât componența, cât și compoziția investițiile străine directe, iar stabilitatea fiscală și legislativă ar reduce efectul cumulat total al acestei incertitudini.

„Ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, cu precădere în această perioadă, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor, precum Invest Romania. Cu o atitudine proactivă, acestea ar putea coordona contacte cu potențiali investitori, facilitând relația cu administrațiile locale în implementarea proiectelor de investiții”, se arăta în raportul FIC din septembrie.

În acest sens, Consiliul Director al FIC a elaborat, în noiembrie 2020, în contextul alegerilor parlamentare, un set de propuneri pentru relansarea creșterii economice, punând accent pe colaborarea ăntre autorități, mediu de afaceri și cetățeni pentru a progresa în domeniile indicate de membrii FIC ca fiind cele mai problematice, respectiv birocrația, fiscalitatea, blocaje legislative și de reglementare.

Aproape jumătate din investori au anulat sau redus investițiile

Tendința previzionată de revenire la valori pozitive a ISD s-a regăsit în datele BNR, astfel că, în următoarele luni nu s-a mai înregistrat o valoare negativă, însă nivelul fluxurilor este la o valoare aproximativ 40% față de anul precent.

Conform studiului de atractivitate EY dedicat pieței din România, publicat la finalul lunii noiembrie 2020, 46% dintre investitorii străini și-au anulat, diminuat sau au întrerupt investițiile în 2020, în timp ce 51% nu au operat nicio modificare în proiectele de investiții planificate.

„După aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat o creștere considerabilă în ceea ce privește numărul anual de proiecte de investiții, contribuind în mod direct la creșterea economiei naționale. COVID-19 ar putea avea o influență negativă asupra dinamicii ISD pe viitor, punând în pericol progresul cumulat din ultimii ani”, se arăta în studiul EY.

Totuși, conform studiului EY, privind în perspectivă, investitorii sunt optimiști: 41% dintre ei consideră că România va fi mai atractivă din punctul de vedere al investițiilor străine directe după încheierea pandemiei. Operațiunile legate de logistică/lanțuri de aprovizionare și de producție reprezintă principalele atracții pentru investiții în rândul a 35% și, respectiv, 34% dintre respondenți.

Care sunt așteptările investitorilor

Studiul EY arată că, pe termen lung, deciziile investitorilor se vor baza pe următorii trei factori de piață: stabilitatea socială și politică (66%), oferta de forță de muncă, atât calificată, cât și necalificată (65%) și competitivitatea țării în materie de costuri (65%).

Cei mai mulți respondenților considerau că, pentru a-și îmbunătăți atractivitatea România, ar trebui să își concentreze eforturile și investițiile în domeniile cheie problematice, precum educația (85% dintre răspunsuri), transformarea tehnologică (81%) și infrastructura (80%).

În privința sectoarelor care ar putea accelera dezvoltarea României, investitorii străini au menționat agricultura (35%), sectorul IT (29%) și cel al transporturilor și auto (21%).

„Investițiile străine pot deveni o forță pentru dezvoltarea economică a României în perioada post-pandemie. Însă, pentru a fi considerată o destinație atractivă pentru investiții, România trebuie să își reformeze abordarea de atragere a acestor proiecte. Având în vedere că pandemia a accelerat adoptarea tehnologiei, practicile durabile și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare, România va fi nevoită să se adapteze rapid și eficient la aceste tendințe emergente și, implicit, la așteptările actuale ale investitorilor într-un mediu de afaceri care a suferit modificări majore”, explica Bogdan Ion, EY Romania & Moldova Country Managing Partner, la momentul publicării studiului.

În ce domenii au investit străinii în România

Potrivit raportului BNR pe 2019, fluxul net de ISD a înregistrat nivelul de 5.173 milioane euro, care s-a orientat preponderent spre domeniile: comerț(1.804 milioane euro), industrie (1.343 milioane euro) și intermedieri financiare și asigurări (1.102 milioane euro).

În cadrul industriei, majoritatea investițiilor străine s-au realizat în industria prelucrătoare (980 milioane euro), principalele activități beneficiare de investiții străine directe fiind sectoarele alimente, băuturi și tutun (309 milioane euro), mijloace de transport (214 milioane euro) și mașini și echipamente (93 milioane euro).

Fluxul net de ISD a fost, în 2019, 2,3% la sută din PIB, în scădere de la 2,6% în anii anteriori, datorită în special creșterii accentuate în 2019 a PIB nominal exprimat în euro (+9,1 la sută față de anul precedent). Raportat la totalul populației rezidente, fluxul net de ISD a înregistrat valoarea de 267 euro/locuitor.

Soldul total al investițiilor străine directe la finalul lui 2019, potrivit raportului BNR, era de 88.304 milioane euro, în creștere cu 8,9% față de anul precedent. Soldul ISD reprezenta 39,5% din PIB, în 2019.

Primele țări clasate după soldul total al ISD deținut la 31 decembrie 2019 erau: Olanda (20.515 milioane euro, reprezentând 23,2% din soldul total ISD), Austria (11.107 milioane euro, 12,6%), Germania (10.893 milioane euro, 12,3%), Italia (7.263 milioane euro, 8,2%), Cipru (5.492 milioane euro, 6,2%) și Franța (5.486 milioane euro, 6,2%). Repartizarea a fost realizată în funcție de țara de rezidență a deținătorului nemijlocit a cel puțin 10% din capitalul social al întreprinderilor ISD din România și SUA, de exemplu ocupă locul 16.

Pe de altă parte, ierarhia diferă când este evaluată în funcție de țara de origine a investitorului final: Germania (13.194 milioane de euro – 14,9%), Austria (10.039 milioane de euro – 11.4%), Franța (8.275 milioane de euro – 9,4%), Italia (7.468 milioane de euro – 8,5%), SUA (5.972 milioane de euro – 6,6%) și Olanda (5.505 milioane de euro – 6,2%).

Sursa: BNR

Sursa: BNR