„Minijob-urile” prost plătite provoacă iritare în Germania, în an electoral

Piața muncii din Germania este invidiată în toată Europa, cu o rată a șomajului de 6,9%, neschimbată de șapte luni, dar mulți germani spun că nu au simțit nicio minune în condițiile în care aproape unul din cinci, respectiv 7,4 milioane de oameni, au „minijob-uri”plătite cu până la 450 de euro, scrie Mediafax.

În domenii precum retail și sănătate, aceste minijob-uri, pentru care beneficiarii nu plătesc taxe în cazul câștigurilor de până la 450 de euro pe lună, au explodat, permițând angajatorilor să mențină costurile cu forța de muncă la un nivel scăzut, relatează Wall Street Journal.

Câștigurile orare pentru minijob-uri sunt de obicei mici, iar angajații nu au aceleași beneficii ca pentru slujbele obișnuite.
În timp ce restul Europei privește spre Germania pentru soluții de relansare a pieței muncii, proliferarea slujbelor cu salarii mici a generat dezbateri aprinse, principala întrebare fiind dacă suficienți oameni beneficiază de faptul că țara este cea mai mare putere economică a continentului.

Integritate cu dublă măsură. Ilie Bolojan, acuzat de un deputat AUR că îl apără pe Dominic Fritz, dar tace când e vorba despre finul său, fost polițist, trimis în judecată pentru trafic internațional de droguri. Tatăl polițistului este primarul liberal din Câmpulung Moldovenesc, supranumit „Bolojan de Bucovina”. Cei doi sunt implicați și într-un scandal cu terenuri

05:30

EXCLUSIV Omul cu o mie de funcții, prins în flagrant cu ajutorul unui primar. Gândul prezintă filmul operațiunii în care escrocul care se dădea drept general SIE și procuror DNA a fost reținut chiar de „colegii săi”

05:00

Susținătorii minijob-urilor argumentează că oferă părinților care stau acasă, pensionarilor și studenților o opțiune legală de a câștiga bani neimpozitați, iar companiilor flexibilitate pentru adaptarea forței de muncă la ceea ce au nevoie.

Sistemul este atractiv în sectorul serviciilor, unde retailerii și restaurantele au nevoie mai mare de personal în perioadele de vârf de cerere, cum ar fi în cazul unităților de alimentație publică la ora prânzului.

Criticii spun însă că sistemul promovat de Germania adâncește decalajul dintre bogați și săraci și subminează sistemul economiei sociale.

Salariile angajaților full-time au crescut cu 25% în perioada 1999-2010, dar cele ale personalului part-time cu numai 7,5%.

Ținând seama de inflația de aproximativ 18% înregistrată în același interval, rezultă că salariile mici din Germania au scăzut semnificativ.

Economia germană a înregistrat în perioada 1999-2010 o creștere de 13,5%, ajustată la inflație, astfel că mulți germani nu au simțit beneficiile evoluției pozitive a economiei.

Problema acestor decalaje reprezintă o temă a campaniei electorale pentru alegerile generale din această toamnă, social-democrații din opoziție promițând îmbunătățirea protecției sociale și dreptul la negocieri colective, în cazul minijob-urilor. Ecologiștii propun reducerea plafonului câștigului neimpozabil la numai 100 de euro, pentru a încuraja crearea mai multor locuri de muncă full-time.

Coaliția condusă de cancelarul Angela Merkel a majorat anul trecut plafonul câștigurilor până la care nu se plătesc impozite, de la 400 de euro la 450 de euro, și consideră că promisiunile opoziției sunt populiste.