Noul COD FISCAL a fost adoptat de Parlament. Lista modificărilor

Noul COD FISCAL a fost adoptat de Parlament. Lista modificărilor
Publicat: 25/06/2015, 12:25
Actualizat: 20/03/2019, 14:18

Camera Deputaților a aprobat miercuri Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală, cu 306 de voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și o abținere. Ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici a precizat că impactul bugetar al măsurilor, respectiv suma cu care ar urma să scadă veniturile bugetului general consolidat, este de 12 miliarde de lei, principala măsură fiind reducerea TVA la 19% începând cu anul viitor.

„România se va putea lăuda cu una dintre cele mai reduse cote TVA. Impactul bugetar pe care acest cod fiscal îl are este la nivelul 12 miliarde de lei, este o sumă pe care o lăsăm la nivelul mediului economic, la nivelul pieței, cetățeanului”, a spus Teodorovici.

Consultați NOUL COD FISCAL

Problema deficitului

Ministrul Finanțelor a mai spus că aplicarea Codului „va duce la un deficit mai mare decât cel asumat, dar un deficit care rămâne sub limita celui stabilit în criteriul de la Maastricht, sub 3%”.

„Ar tebui să fie un semnal important pentru piața din România. Partenerii externi vor înțelege, în acest fel, faptul că România este pregătită să mențină un astfel de deficit de sub 3%”, a spus ministrul Finanțelor.

În mai, premierul Victor Ponta dădea asigurări că România va respecta ținta de deficit bugetar pentru 2016. Declarațiile veneau în contextul în care Comisia Europeană avertiza că modificările aduse Codului Fiscal, în special reducerile de taxe și impozite prevăzute de documentul adoptat miercuri de Parlament, vor duce la un deficit de 3,5% din PIB.

Autoritățile din România au informat autoritățile de la Bruxelles că deficitul din perioada 2016-2018 va fi de până la 1,2% din PIB. De altfel, guvernul s-a angajat în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2017, elaborată în decembrie 2014, să reducă deficitul bugetar la 1,2% din PIB în 2015, la 1,1% din PIB în 2016, respectiv la 1,1 din PIB în 2017, iar deficitul structural la 1% din PIB în fiecare an.

Sursă: mfinante.ro

Cele mai importante modificări aduse Codului Fiscal

Reducerea TVA la 19% începând cu 1 ianuarie 2016, când va intra în vigoare noul Cod Fiscal: „Cota standard este de 19% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse”.

Camera Deputaților a eliminat reducerile CAS ce ar fi urmat să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018. Cotele de contribuții de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat ar fi urmat să fie reduse de la 26,3% la 21% pentru condiții normale de muncă, de la 31,3% la 26% pentru condiții deosebite de muncă, respectiv de la 36,3% ka 31% pentru condiții speciale de muncă.

Din nou Cod Fiscal a fost eliminată taxa pe construcțiile speciale, precum și impozitul pe dividendele aferente acțiunilor tranzacționate în cadrul pieței de capital pentru încurajarea investițiilor „transparente în acțiunile emitenților la bursa de valori și listarea la bursă a unui
număr cât mai mare de companii”. De asemenea, impozitul pe dividende a fost diminuat la 5%.

De asemenea, a fost eliminat nivelul diferențial al accizelor prevăzut pentru motorina utilizată de transportatorii de mărfuri și persoane, „având în vedere scăderea semnificativă a nivelului standard al accizelor practicat în România, prin revenirea la nivelul accizelor aplicabil anterior datei de 1 aprilie 2014”, se arată în raportul Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci din Camera Deputaților.

Totodată, a fost eliminată supraacciza la carburanți prin o reducerea nivelului accizelor la benzina cu plumb, benzina fără plumb și motorină la nivelul aplicabil anterior datei de 01 aprilie 2014.

De asemenea, niveul accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice va scădea din 2016 astfel: pentru bere de la 3,9 lei/hl/1grad Plato la 3,3 lei/hl/1grad Plato; pentru produsele intermediare de la 781,77 lei/hl de produs la 396,84 lei/hl de produs;la vinuri spumoase de la 161,33 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs și la băuturi fermentate spumoase de la 213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs; pentru alcool etilic de la 4.738,01lei/hl alcool pur la 3.306,98 lei/hl pe alcool pur.

Pentru perioada 1 ianuarie-31 martie 2016 nivelul și structura accizei totale pentru țigarete sunt cele practicate începând cu data de 1 aprilie 2015. Pentru perioada 1 ianuarie-31 martie 2016, nivelul accizei totale pentru țigarete este de 447,02 lei/1.000 țigarete. Acciza specifică reprezintă 349,68 lei/1.000 țigarete, iar acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului de 14% asupra prețului de vânzare cu amănuntul declarat în condițiile legii. Acciza datorată nu poate fi mai mică decât nivelul accizei minime reprezentând 443,61 lei/1.000 țigarete.

Camera Deputaților a eliminat totodată un articol privind taxele speciale care spunea că niciun consiliu local sau județean nu poate ” institui taxe speciale concesionarilor din sectorul utilităților publice (gaze naturale, apă, energie electrică), pentru existența pe domeniul public/privat al unităților administrativ-teritoriale a rețelelor de apă, de transport și distribuție a energiei electrice și a gazelor naturale.

La capitolul impozite locale au fost eliminate două articole care prevedeau că „Începând cu 1 ianuarie 2017, consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile situate în intravilan neîngrijite, în condițiile stabilite prin hotărâre a consiliului local”, respectiv că ” Începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe teren poate fi majorat cu până la 500% pentru terenul situat în intravilan pentru care suprafața ocupată de clădiri este mai mic ă de 20% din suprafața totală a terenului și nu depășește 40 de metri pătrați, în condițiile stabilite prin hotărâre a consiliului local”.

Deputații au păstrat însă articolul care spune că „pentru terenul agricol nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an, în condițiile stabilite prin hotărâre a consiliului local”.

Impozitul pe clădiri va fi stabilit în funcție de destinația clădirii (rezidențială sau nerezidențială), atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice. Cota impozitului: 0,08%-0,2% (clădiri rezidențiale); 0,2%-1,3% (clădiri nerezidențiale); 0,4% (clădiri utilizate pentru activități din domeniul agricol); 2% (clădiri nerezidențiale ale persoanelor juridice nereevaluate în ultimii 5 ani); 5% (clădiri nerezidențiale ale persoanelor juridice nereevaluate în ultimii 3 ani), se arată într-un comunicat de presă transmis de Andreea Paul, deputat PNL.

Tot în comisia din Camera Deputaților a fost eliminată prevederea care arăta că „Organul fiscal competent poate refuza dreptul de deducere a TVA pentru achizițiile unei persoane impozabile dacă respectiva persoană impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că, prin achiziția sa, participă la o operațiune implicată în evaziune fiscală privind TVA, aceasta fiind considerată că a participat la evaziunea fiscală, indiferent dacă obține sau nu obține un avantaj din revânzarea bunurilor sau din utilizarea serviciilor în cadrul operațiunilor impozabile efectuate de aceasta în aval. Revine organelor fiscale competente sarcina să stabilească elementele obiective care permit să se concluzioneze că persoana impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că operațiunea invocată pentru a justifica dreptul de deducere a TVA era implicată în evaziunea fiscală săvârșită de furnizor/prestator sau de o altă persoană impozabilă care a intervenit în amonte sau în aval în lanțul de livrări/prestări”. Motivul invocat a fost evitarea unor eventuale abuzuri din partea Fiscului.