Pădurea, „obiectiv de securitate națională”, va avea un nou protector. Angajamentul ministrului Mediului, după adoptarea noului Cod Silvic

Noul Cod Silvic a fost adoptat. La vot au fost prezenți 334 de parlamentari. Dintre aceștia 208 au votat „Pentru”, iar 97 „Împotrivă”. În total, 27 de deputați s-au abținut de la vot, iar doi nu au votat.

„Am votat cu toată încrederea, alături de colegii mei, noul Cod Silvic. După șase ani, în care, din păcate, am putut constata, cu toții, probleme generate de ambiguitățile Codului precedent, chiar se simțea nevoia îmbunătățirii cât mai rapide a cadrului legal existent în domeniul silviculturii și vreau să le mulțumesc, pe această cale, tuturor parlamentarilor care au susținut demersul nostru”, a declarat pentru gândul ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu.

„Vă pot promite că acesta va asigura, și în continuare, tranparența pe care cu toții ne-o dorim în acest domeniu atât de al silviculturii. Prin Ordin al Ministrului vom înființa Consiliul Național pentru Silvicultură, ca organizație profesională fără personalitate juridică, din care vor face parte reprezentnați ai principalelor entități care au contribuit la elaborarea Codului. Va fi, cu siguranță, un Consiliu viu, activ, care va avea un rol major atât în elaborarea, în primă instanță, a Normelor de aplicare a Codului, cât și, ulterior, în respectarea lor și îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniu”, ne-a mai explicat ea.

NEWS ALERT WSJ: Emiratele Arabe Unite se pregătesc să ajute Statele Unite să deschidă cu forța Strâmtoarea Ormuz

12:32

TRADIȚIE Semnificația de Ziua Păcălelilor, 1 aprilie. De unde vine tradiția și cele mai inspirate farse din istorie

12:31

Gavrilescu susține, totodată, că pădurea „nu este doar un bun național de o valoare inestimabilă, ci și un obiectiv de securitate națională, care trebuie tratat ca atare de fiecare dintre noi”.

Adoptarea noului Cod Silvic a fost salutată și de premierul Victor Ponta. „A fost un efort de aproape doi ani pentru ca la Guvern și apoi în Parlament să fie adoptat acest Cod Silvic de care România avea nevoie.Interesele private ale marilor companii neromânești care exploatează în mod excesiv lemnul în România și-au găsit din păcate reflectarea și în Parlament și de aceea avem și voturi contra”, a afirmat premierul Victor Ponta, potrivit Mediafax.

Drumul noului Cod Silvic prin Parlament a fost unul lung. După ce a fost adoptat în procedură de urgență la Senat, proiectul cu modificările la Codul Silvic a ajuns, tot în procedură de urgență, pe masa membrilor Comisiei de Mediu de la Camera Deputaților. Deputații au dat raport favorabil, cu amendamente admise, noului Cod Silvic. Acest lucru s-a întâmplat la finele lunii septembrie 2014. Odată cu Guvern Ponta IV, Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură a fost transferat la Ministerul Mediului, iar Pană a fost înlocuită în funcție de Grațiela Gavrilescu.

Camera Deputaților a adoptat, pe 18 februarie, proiectul de modificare a Codului Silvic, votul final având loc miercuri, în ședința de plen.

Cum au încercat foștii miniștri să schimbe Codul Silvic

Hotărârea de modificare a Codului Silvic, adoptat în anul 2008, a fost luată inițial de Lucia Varga, atunci când aceasta ocupa funcția de ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură. Varga susținea o serie de măsuri care urmau să descurajeze defrișările ilegale care au adus prejudicii masive statului și câștiguri mari hoților de lemn. Aceștia din urmă au tăiat doar în primii ani după Revoluție 80 de milioane de metri cubi de lemn de pe urmă cărora au obținut circa 5 miliarde de euro. Calculul este realizat luând în considerare cel mai mic preț cu care ar fi putut fi vândut lemnul, de 70 de euro pe metru cub, și a fost prezentat în Raportul de audit privind „Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012” întocmit de Curtea de Conturi.

Câștigurile ar putea fi însă mult mai mari, așa cum recunosc și reprezentanții Curții de Conturi, pentru că mulți dintre arborii tăiați în România au ajuns peste hotare, în state din Nordul Africii și din Europa, după ce au fost vânduți mai scump.

Odată ce Doina Pană a preluat funcția Luciei Varga în fruntea Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură, proiectul de modificare a Codul Silvic a fost retras și înlocuit cu unul nou. Noul Cod Silvic a avut parte de numeroase critici, unele venite inclusiv din partea Luciei Varga, care susținea că modificările pe care ministrul Pană voia să le aducă actualului Cod Silvic nu erau gândite în așa manieră încât să poată descuraja defrișările ilegale. Părerea acesteia era susținută și de reprezentanții Camerei de Comerț Americane din România (AmCham).

Principalele modificări care au dus la dezbateri intense se referă la excluderea din fondul forestier național a jnepenișurilor, a pășunilor împădurite și a perdelelor forestiere de protecție. În timp ce membrii opoziției și mediul de business american susțin că printr-o astfel de modificare se lasă o portiță pentru defrișări, fără a mai exista obligativitatea compensării suprafeței scoase din fondul forestier, ministrul de resort insistă asupra faptului că a fost eliminată doar dubla definire. Potrivit Doinei Pană, este suficient ca cele trei categorii de terenuri să fie incluse în categoria de păduri, nu și în fondul forestier național.

O altă modificare sensibilă, subliniată și de reprezentanții AmCham, este și cea prin care România se angajează să împădurească doar un milion de hectare până în 2030. Adică jumătate față de actualele prevederi din Codul Silvic. Motivația Doinei Pană – „Nu are rost să punem cifre neviabile. N-am nimic împotrivă să votăm 2 milioane ha până în 2035, dar sunt cifre neviabile”.