PIB-ul o ia la vale. Plonjon istoric pentru Japonia. Previziuni pozitive pentru România. La anul!

În trimestrul al II-lea al anului în curs, Produsul Intern Brut (PIB) al Japoniei s-a contractat masiv, cu 7,8% față de primele trei luni ale lui 2020, din cauza crizei sanitare.

Acest plonjon istoric marchează cel de-al treilea trimestru consecutiv de scădere pentru cea de-a treia economie a lumii, scriu cei de la AFP.

Acest procent semnificativ de scădere vine după o contracție de 0,6% înregistrată în primul trimestru din 2020 și după o scădere de 1,9% aferentă ultimului trimestru al lui 2019. Contracțiile în cauză au dus la intrarea în recesiune a Japoniei, prima după cea din 2015.

În plus, scăderea de 7,8% înregistrată în perioada aprilie-iunie 2020 este cea mai brutală cădere a PIB-ului Japoniei de la debutul publicării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 1980.

LIVE 🚨 Europa, Asia, Africa și Australia au intrat în anul 2026: artificii pe glob, emoții fără granițe. Imaginile magiei Anului Nou, pe Gândul

01:26

CONTROVERSĂ Ultima zi anului 2025 a adus o numire controversată la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București

00:51

Definiţia tehnică a recesiunii este două trimestre consecutive de contracţie a PIB-ului.

Motivele care au stat în spatele plonjonului PIB-ului japonez

Un prim pas făcut de economia japoneză către recesiune a fost majorarea TVA de anul trecut, apoi a avut de suferit ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19 în primul trimestru din 2020. În al doilea trimestru, activitatea economică a avut şi mai mult de suferit după introducerea stării de urgenţă, în lunile aprilie şi mai.

La nivel de gospodării, consumul a scăzut cu 8,6% comparativ cu trimestrul precedent, iar investiţiile companiilor au scăzut cu 1,5%. Comerţul exterior a avut şi el de suferit, înregistrând o scădere de 18,5% a exporturilor şi o scădere de 0,5% a importurilor. În schimb, investiţiile publice, care au scăzut un primul trimestru, au crescut cu 1,2% în trimestrul aprilie-iunie.

Potrivit economiștilor niponi, cifrele pentru perioada iulie-septembrie ar trebui să arate un început de revenire, după ridicarea stării de urgenţă. Aceștia mizează pe o creştere economică de 2,6% în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul al doilea.

Previziuni pozitive pentru economia românească. Aceasta ar putea reveni pe creştere în 2021

În condițiile în care declinul PIB-ului din România ar urma să atingă un procent de 3,8% în acest an, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) previzionează un reviriment al economiei româneşti în anul 2021, atunci când Produsul Intern Brut va creşte cu 4,9%.

Cifrele sunt cuprinse în Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici 2020 – 2021, varianta de vară 2020, publicată recent de CNSP, citată de Agerpres.

Tot pentru 2021 este previzionată și o revenire a consumului, care va creşte cu 5,1%, faţă de o scădere de 0,8% în acest an.

Investiţiile (formarea brută de capital fix), în scădere cu 3,5% în acest an, s-ar putea majora cu 7,4% în 2021, conform documentului citat.

Cu privire la balanţa comercială, CNSP prognozează un declin de 10,5% al exporturilor FOB în acest an şi de 7,2% al importurilor CIF, cu un deficit comercial în creştere la 18,320 miliarde de euro (17,281 miliarde de euro în 2019). Pentru anul următor este estimat un avans al exporturilor de 10,4% şi al importurilor de 12,3%, în timp ce deficitul balanţei comerciale FOB/COF ar urma să crească la 21,789 miliarde de euro.

Tot la anul, inflația va scădea

Pentru finele anului în curs, inflația ar urma să atingă un nivel de 2,8% pentru ca, în 2021, previziunile să fie de 2,5%. De asemenea, CNSP estimează un curs de schimb mediu la 4,84 lei/euro în acest an şi 4,9 lei/euro anul viitor.

Numărul mediu de salariaţi va scădea cu 1,6% în acest an, la 5,070 milioane de persoane, şi va creşte cu 1,8% în 2021, la 5,162 milioane de persoane. Rata şomajului la sfârşitul acestui an va urca la 3,9% iar pentru anul viitor este prognozată o rată în scădere la 3,6%.

Câştigul salarial mediu net lunar va urca la 3.157 lei în 2020 şi la 3.373 lei în 2021.

Cu circa 54.000 de cazuri de infecţie şi o mie de decese legate de pandemia de COVID-19, Japonia a fost mai puţin afectată decât numeroase ţări europene şi americane, ale căror economii au suferit de pe urma pandemiei.

De altfel, zona euro a înregistrat în trimestrul al doilea un recul al PIB de 12,1%, ca urmare a unor căderi mult mai grave ale economiilor din Franţa, Italia şi Spania.