PONTA, ÎN CĂUTAREA BANILOR PIERDUȚI

Firme chineze sunt interesate să construiască autostrăzi în România. Chinezii susțin că pot finanța construcția de autostrăzi, însă cer garanții din partea statului român, ceea ce ar duce la majorarea deficitului bugetar. O altă problemă este că, odată ce vin cu finanțarea, companiile din China și-ar dori să nu mai fie nevoite să participe la licitații, așa cum prevăd normele europene, a explicat pentru gândul Laurențiu Plosceanu, președintele Asociatiei Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO).

Nu este de mirare faptul că în ce privește construcția de autostrăzi, prezența companiilor chineze în Uniunea Europeană nu este una care să se facă remarcată, ci dimpotrivă. A făcut vâlvă în presa străină un caz din Polonia, unde o companie chineză, desemnată câștigătoare cu o ofertă de dumping în 2009 la o procedură de selecție, a sfârșit în 2011 prin rezilierea contractului și plata unei amenzi usturătoare din cauza nerespectării contractului.

Muntenegru și Macedonia sunt state din Europa unde chinezii au reușit să semneze acorduri pentru construcția de autostrăzi, dar construcția nu a început, fiind așteptată derularea unor proceduri privind asigurarea finanțării.

China Overseas Engineering Group Co (COVEC), penalizată în Polonia

Unul dintre eșecurile răsunătoare ale unei companii chineze de a pătrunde pe piața din Uniunea Europeană este cel al firmei China Overseas Engineering Group Co (COVEC).

COVEC a semnat cu guvernul polonez în 2009 un contract pentru construcția a două segmente din autostrada A2, care leagă Varșovia de Berlin. Autostrada ar fi trebuit să fie gata până la începerea campionatului european de fotbal din Varșovia, din primăvara anului 2012.

În 2011 firma COVEC a început construcția autostrăzii, având subcontractori din Polonia. Firma chineză nu a reușit să plătească salariile muncitorilor și nici datoriile către furnizorii de materiale de construcții. În plus, COVEC s-a confruntat cu numeroase probleme tehnice, întârzieri în lucrări, dovedind și necunoașterea reglementărilor europene în domeniu. În plus, unele dintre materialele de construcții utilizate erau importate din Africa și erau de slabă calitate, a scris presa poloneză.

Ca urmare, contractul a fost rupt în 2011 de statul polonez. În plus, compania chineză a fost obligată de Poland International Roads and Highways Department să plătească o amendă usturătoare, de 270 de milioane de dolari.

QUIZ

Câți kilometri de autostradă are România?

Câți kilometri de autostradă are Bulgaria?

Cât costă un litru de benzină în România?

Cât costă un litru de benzină în Bulgaria?

Cât costă un litru de benzină în Germania?

Unde e cea mai scumpă benzină din Europa?

„Dacă cineva vrea să construiască autostrăzi și stadioane în Polonia, atunci trebuie să o facă perfect, sau dacă nu să plătească penalități”, declara în 2011 premierul polonez Doland Tusk.

Presa poloneză menționa că nu era prima dată când firma COVEC încălca un contract comercial în Polonia. Aceeași companie semnase un contract, în urmă cu trei ani, pentru finalizarea lucrărilor de construcția a unui hotel în Cracovia, dar care a fost respectat. Proprietarul hotelului a precizat că, pentru a reduce costurile, firma chineză importa materiale de slabă calitate.

O analiză publicată de presa poloneză și citată de postul NTD TV arată că la licitații COVEC oferea un preț reprezentând o treime sau jumătate din prețul propus de alte companii participante.

În iunie 2011, publicația poloneză Gazeta Wyborcza a făcut public un raport făcut de un think-tank sud- african. Documentul arăta că în cazul a 70% dintre proiectele de construcții ale COVEC în Africa beneficiarii companiei au fost „foarte dezamăgiți”. În Angola, un spital construit de aceeași companie chineză s-a prăbușit la doar câteva luni după finalizarea lui. În Kenya construcția unui aeroport a fost întârziată cu un an.

Succesul firmei chineze în licitații a fost dat de prețurile joase practicate și sprijinul financiar al autorităților chineze, se arată în același raport, care adaugă că prețurile scăzute duc la proiecte de slabă calitate. COVEC este subsidiară a China Railway Engineering Corporation. Presa poloneză – Dziennik Gazeta Prawna – a comentat la acea vreme că firma COVEC este un mijloc folosit de autoritățile chineze pentru întărirea influențelor lor economice în alte zone și că operarea firmei se bazează pe necesități geopolitice.

În Europa, COVEC folosește costuri reduse pentru a putea pătrunde pe piață. Cu toate acestea, firma eșuează în a plăti salariile și chiriile, potrivit NTDTV.com.

CCCC, interesată de Comarnic-Brașov și Craiova-Pitești

CCCC, care este una dintre cele mai mari companii chineze de infrastructură, s-a înscris în cursa pentru concesiunea a două autostrazi în România, Comarnic-Brașov și Craiova-Pitești, însă s-a retras din licitația pentru prima.

Aceeași firmă continuă să își arate interesul pentru construirea de autostrăzi în România.

Hu Bin, directorul de dezvoltare al China Communications Construction Company Ltd. (CCCC) a fost prezent, luni, la intalnirea premierului Victor Ponta cu oameni de afaceri chinezi, potrivit Mediafax.

„Suntem în proces de deschidere a procedurii de dialog competitiv pentru construcția Pitești-Craiova. Așteptăm decizia Guvernului României de a începe acest dialog”, a spus Hu Bin.

Hu Bin a afirmat că o finanțare va fi asigurată de China Communications Construction Ltd., care trebuie să obțină fondurile necesare atât pe plan intern, din China, cât și de la institutii internaționale.

El a arătat ca procedura a fost mult intârziată, dar ministrul Economiei i-a explicat ca problema a fost legată de dialogul Guvernului cu Eurostat în privința bugetului.

Directorul companiei chineze a adăugat că, deși compania sa cunoaște standardele impuse în Uniunea Europeană privind infrastructura și lucreaza deja în Europa, pentru accelerarea ritmului de dezvoltare a infrastructurii in Romania e nevoie de proiecte finanțate de la buget și prin ințelegeri interguvernamentale.

„În România, dacă vreți să accelerați infrastructura de transport, este mai bine să folosiți relația directă, de la un guvern la celălat guvern, va fi mai rapid, altfel trebuie să așteptam nu știu câți ani”, a spus directorul de dezvoltare al China Communications Construction Ltd.

CCCC, pe lista neagră a Băncii Mondiale

Gândul a scris că CCCC Ltd, cea mai mare companie de infrastructură din China, listată la bursa din Hong Kong, a fost implicată în vara anului 2011 într-un scandal privind practici frauduloase în cadrul unui proiect de infrastructură rutieră în Filipine.

În urma unei anchete, Banca Mondială a anunțat în, în iulie 2011, excluderea companiei chineze CCCC Limited, precum și a tuturor filialelor acesteia, pe motiv de practici frauduloase, din proiectul de modernizare a infrastructurii rutiere în Filipine.

Sancțiunea prevede că CCCC Limited nu va mai putea participa, timp de opt ani, din ianuarie 2009 până în ianuarie 2017, la licitații pentru nici un proiect finanțat de Banca Mondială pentru construcția de drumuri și poduri.

„La începutul acestui an (2011 n.n.), Banca Mondială a apreciat că în China Congresul Național Popular a modificat Codul penal stabilind că societățile chineze și cetățenii chinezi care mituiesc oficiali guvernamentali străini pot fi acuzați de dare de mită, infracțiune prevăzută în Codul penal”, se arată într-un comunicat al Băncii Mondiale din vara anului 2011.

La 31 decembrie 2009 CCCC Ltd avea 112.719 angajați și active totale de 267.900 de milioane de yuani, echivalentul a circa 33 miliarde de euro.

În portofoliul de proiecte realizate de CCCC Limited la nivel mondial se află poduri în Malaysia și Indonesia, aeroportul Internațional Macau, în China, aeroportul din Hong Kong, centura la nivel de autostradă a Addis Abeba (Etiopia).

CCCC vrea să construiască în Muntenegru o autostradă cu 19 milioane euro per kilometru

CCCC a semnat în iulie anul trecut un acord pentru realizarea a 41 de kilometri de autostradă în Muntenegru, acord evaluat la aproape un miliard de dolari.

Ministrul transporturilor din Muntenegru, Ivan Brajovic, declara în iulie anul trecut că CCCC va respecta standardele UE pentru construcția în Muntenegru a „celei mai bune autostrăzi din sud-estul Europei”, potrivit Agenției Xinhua, preluate de chinadaily.com.cn.

Într-o primă fază, CCCC ar urma să construiască, împreună cu subsidiara sa China Road and Bridge Corporation (CRBC), un segment de 41 de kilometri din autostrada Bar Boljare, făcând legătura între nordul și sudul Muntenegrului. Proiectul este considerat de autoritățile muntenegrene drept unul „dintre cele mai importante și mai valoroase proiecte din istoria recentă a Muntenegrului”.

Deocamdată finanțarea autostrăzii nu este pe deplin rezolvată

„Construcția autostrăzii, cu sectorul prioritar Smokovac-Matesevo, va începe de îndată ce punerea în aplicare a procedurilor necesare lansate de Exim Bank (China) va fi finalizată”, se arată pe site-ul guvernului din Muntenegru.

CCCC și CRBC au propus să construiască secțiunea de 41 de kilometri de autostradă în 48 de luni și la un preț de 1,07 miliarde de dolari, echivalentul la acea dată a 809 milioane euro, potrivit ministrului muntenegrean al Transporturilor, care a precizat că a fost în vizită în China în 2003, 2006 și 2011, înainte de semnarea acordului. Reiese un cost de 19 milioane de euro per kilometrul construit, mai mult de jumătate din cei 41 de kilometri urmând să aibă tuneluri și poduri.

CRBC în Macedonia

Guvernul din Macedonia a avut recent discuții cu compania chineză CRBC cu privire la un proiect de autostradă care va lega localitatea Bar de granița cu Serbia. Construcția va începe după ce va fi asigurat împrumutul de la banca China Exim Bank, potrivit worldhighways.com.

În prezent China are peste 80.000 de km de autostrăzi și peste 4,1 milioane km de drumuri, mai mult decât dublu față de cât avea în 2002.

Condițiile puse de chinezi

Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO, spune că la întrunirile pe care autoritățile române le-au avut cu firmele din China s-a decis ca și firmele românești să participe la eventualele proiecte de construcții.

„Eu și colegii mei am văzut multe lucrări executate de firme chinezeși în China și în alte state. Sunt de nivel calitativ ridicat. În Polonia a fost un blocaj general. În UE firmele din China nu au apucat să construiască autostrăzi. Dar construiesc un aeroport în Manchester, un pod peste Dunăre. Nu îmi fac probleme că din punct de vedere al calității ar putea fi probleme”, spune Plosceanu.

Plosceanu a precizat că există aspecte legate de adaptarea la normele europene din partea firmelor cu capital chinez.

„Firmele chineze spun că, de vreme ce ei vin cu finanțarea, de ce să mai participe la o procedură de selecție. Iar răspunsul autorităților a fost unul foarte clar: pentru că așa sunt procedurile europene. O altă problemă este legată de asigurarea de garanții pe care statul să le ofere. Autoritățile au răspuns că statul român nu poate oferi garanții pentru că apare problema creșterii deficitului bugetar”, a răspuns Plosceanu. El a arătat că anul trecut în decembrie a fost semnat un protocol între Eximbank China și Eximbank România pentru a se căuta astfel soluții de asigurare a garanțiilor solicitate de partea chineză.

Ioan Rus în China: Probabil că firmele chineze vor participa la construirea a 1.000 de km de autostradă

Aflat în China, cu delegația care îl însoțește pe premierul Victor Ponta în vizita oficială, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a lansat invitația firmelor chineze de a investi în România ” în interiorul legislației românești și europene”.

Rus a amintit că în această toamnă va fi aprobat de Guvernul Romaniei și de Uniunea Europeană Master Planul General pentru Transport în România. Documentul, care trebuia să fie gata la începutul acestui an și de care depinde accesarea fondurilor europene pentru Transporturi, va prevede dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, navale și aeriene din România.

„Ca baza de dezvoltare economică a României în următorii ani, probabil că și companiile chineze vor putea participa la ceea ce înseamnă modernizarea a 14 mii de km de cale ferată, a ceea ce înseamnă 2500 km de km de drumuri expres, în jur de 3000 de km de drumuri transregionale, și a ceea ce înseamnă spre 1000 de km de autostradă. (…) Aceste lucruri se vor putea concretiza/finaliza fie în interiorul unor contracte de construcție, fie în interiorul unor contracte vizând parteneriate public-private, fie în interiorul unor contracte de concesionare, fie în interiorul unor contracte care să le vizeze pe toate împreună, adițional la acestea, inclusiv finanțări din partea companiilor chineze”, a spus Ioan Rus, potrivit unui comunicat de la Ministerul Transporturilor.

Schimburi comerciale de 3,3 miliarde de dolari

Premierul Victor Ponta i-a invitat pe oamenii de afaceri chinezi, cu care s-a întâlnit luni la Beijing, să investească în România în domenii precum agricultura, energia și infrastructura, subliniind că ultimele două sunt direcții strategice de dezvoltare pentru țara noastră.

La întâlnire au participat și companiile China Communications Construction Corporation, interesată de proiectele Pitești-Craiova, Comarnic-Brașov, modernizarea podului Constanța sau podul de la Brăila, precum și China Railway Corporation, care ar trebui să asigure realizarea proiectului trenului de mare viteză București-Constanța.

În cadrul reuniunii, ministrul Economiei, Constantin Niță, a arătat că firmele chineze se pot implica și în proiectele celor șase parcuri industriale pe care Guvernul și-a propus să le construiască, specializate pe domenii ca electronică, telecomunicații și IT, industria alimentară, industria extractivă și minieră și prelucrarea lemnului, unul dintre ele, cu caracter logistic, urmând a fi stabilit în portul Constanța.

Niță a mai arătat că volumul total al schimburilor comerciale dintre România și China a atins anul trecut doar 3,3 miliarde de dolari, nivel pe care l-a caracterizat drept prea mic în comparație cu relațiile politice excelente. El și-a exprimat speranța ca cifra să crească anul acesta la 4 miliarde de dolari, ținând cont că pe primele 6 luni s-a întregistrat un volum al schimburilor comerciale bilaterale de 1,9 miliarde de dolari.

În primul trimestru al acestui an, investițiile chineze în Europa au ajuns la 7,2 miliarde dolari, depășind cele 5,5 miliarde de dolari investite de firmele chineze în Europa în întreg anul trecut, potrivit Mergermarket.