Reveniți din vacanță, liderii UE se pregătesc să salveze din nou Grecia și să ajute Italia și Spania

Liderii europeni sunt pregătiți pentru o săptămână de discuții intensive privind criza datoriilor de stat, cu numeroase vizite oficiale și întâlniri între șefii de guvern din zona euro, care, reveniți din vacanța de vară, vor încerca încă o dată să-și aplaneze divergențele, transmite Bloomberg, potrivit Mediafax.

Premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, președinte al Eurogroup, forumul miniștrilor de Finanțe din zona euro, va merge miercuri la Atena pentru a discuta, cu premierul Antonis Samaras, solicitarea guvernului elen privind prelungirea cu doi ani a termenelor din programul de consolidare fiscală convenit de Grecia cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Centrală Europeană (BCE).

Samaras se va întâlni vineri, la Berlin, cu cancelarul german Angela Merkel, apoi sâmbătă la Paris cu președintele Francois Hollande. Hollande și Merkel vor avea o întrevedere joi, în capitala germană.

CONTROVERSĂ Donald Trump a redus exercițiile militare din Coreea de Sud de dragul lui Kim Jong Un: „Sunt prieten cu el și nu am vrut să-l insult”

00:28

MILITAR Cum încearcă SUA să transporte petrolul în secret din Golful Persic. Operațiunea se întâmplă chiar sub nasul Iranului

23:43

Liderii europeni trebuie să ajungă la un acord privind noile măsuri care se impun pentru a evita ieșirea Greciei din zona euro și pentru a reduce costurile de finanțare ale Spaniei și Italiei.

Spania a cerut în weekend ca BCE să se angajeze la achiziții nelimitate de obligațiuni guvernamentale de pe piața secundară. Merkel a sugerat săptămâna trecută că Germania va susține planul prezentat la începutul lunii august de președintele BCE, Mario Draghi, atât timp cât măsurile prezentate de acesta vor fi însoție de condiții stricte asumate de Roma și Madrid.

Propunerea lui Draghi presupune ca BCE să cumpere obligațiuni guvernamentale italiene și spaniole de pe piața secundară, pentru a coborî randamentele de referință și a genera lichiditate, în timp ce Mecanismul European de Stabilitate ar achiziționa titluri direct de la trezoreriile celor două țări, la solicitarea guvernelor, în condiții stricte.

Criza datoriilor de stat nu trebuie să devină „o groapă fără fund” pentru Germania, chiar dacă cea mai mare economie europeană ar avea de plătit cel mai ridicat preț în cazul dezbinării zonei euro, a declarat sâmbătă la Berlin ministrul german al Finanțelor Wolfgang Schaeuble. Oficialul a exclus încheierea unui al treilea acord de finanțare externă pentru Grecia, precizând că „există anumite limite”.

Grecia are în derulare un acord de finanțare externă de 130 miliarde euro, încheiat la începutul acestui an în prelungirea programului de 110 miliarde euro derulat din 2010.

Premierul spaniol Mariano Rajoy a reiterat săptămâna trecută că va lua în calcul solicitarea unui ajutor extern. Guvernul de la Madrid a obținut în această vară o linie de finanțare de 100 miliarde euro de la UE, fonduri destinate recapitalizării băncilor aflate în dificultate.

Premierul italian Mario Monti a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că dobânzile ridicate ale datoriilor Italiei rezultă în principal din considerente externe, din îngrijorarea investitorilor privind viitorul monedei euro.

Executivul de la Roma a avut în vedere „o scădere mai rapidă a randamentelor”, care nu s-a materializat „din mai multe motive care nu au neapărat legătură cu Italia, ci cu încrederea tot mai scăzută într-o continuitate fără probleme a euro”, a afirmat Monti la Rimini.

Creditorii internaționali ai Greciei vor decide în septembrie dacă finanțarea externă a statului elen mai poate continua. Oficialii UE, FMI și BCE vor reveni la Atena la începutul lunii viitoare pentru a evalua progresele reușite de guvern. Principala precondiție atașată următoarei tranșe din ajutorul pentru Grecia este adoptarea unor noi măsuri de austeritate pentru anii 2013 și 2014, cu un efect de cel puțin 11,5 miliarde euro asupra deficitului bugetar.

Revista germană Der Spiegel a scris, citând un raport preliminar al misiunii UE-FMI-BCE în Grecia, că guvernul ar putea fi nevoit să „taie” până la 14 miliarde euro în următorii doi ani pentru a-și atinge țintele fiscale, din cauza întârzierii programului de privatizări și veniturilor sub estimări colectate de stat pe fondul recesiunii severe. PIB-ul Greciei s-a contractat cu 20% în ultimii patru ani.