Declarația unică: Cum se calculează impozitul datorat statului pe veniturile din criptomonede

Redactor:
Madalina Prundea
Declarația unică: Cum se calculează impozitul datorat statului pe veniturile din criptomonede
Comunitatea utilizatorilor de criptomonede din Romănia este în plină expansiune / Sursa foto: Shutterstock - caracter ilustrativ

Românii care câștigă din tranzacții cu criptomonede trebuie să plătească impozit pe venit și contribuția de asigurări sociale de sănătate, conform reglementărilor în vigoare. Veniturile trebuie incluse în Declarația unică, care trebuie depusă până în data de 25 mai a.c.

Câștigurile persoanelor fizice din tranzacțiile cu monede virtuale trebuie declarate la Fisc, sunt considerate venituri din alte surse și pentru impozitarea lor se aplică regimul fiscal specific acestei categorii.

Regimul de impozitare a fost stabilit în contextul creșterii susținute din ultimii ani a utilizării monedelor virtuale. La nivel global, numărul utilizatorilor de criptomonede a crescut cu peste 10 milioane, la nivel global, în perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021. Potrivit unui raport al Crypto.com, numărul numărul celor care au deținut sau dețineau criptomonede ajunse la 106 milioane, în în luna ianuarie 2021.

Și în România comunitatea utilizatorilor de criptomonede este în plină expansiune. Numărul celor care investesc în România în criptomonede se ridică la peste 50.000, conform estimărilor din ianuarie ale lui Marius Morra, CEO şi cofondator al LDV Exchange, citat de Business Magazin. Valoarea investițiilor românilor în monede virtuale este estimată la peste un miliard de euro, potrivit lui George Rotariu, CEO al Bitcoin România, citat de Ziarul Financiar.

Reprezentanții BNR au transmis, joi, că Banca Centrală constată menținerea tendinței de creștere a interesului publicului față de monedele virtuale, denumite și cripto-active. Ei atrag atenția că BNR își menține opinia că acestea continuă să reprezinte active speculative, foarte volatile și extrem de riscante, ce au un potențial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor.

Tranzacțiile cu criptomonede sunt reglementate din 2019

Tratamentul fiscal al tranzacțiiilor cu crioptomonede, modul de declarare, suma supusă taxării și momentul în care venitul devine impozabil sunt detaliate, într-un material de opinie, de Raluca Bontaș, Partener, și Cătălin Barbu, Consultant Senior, Global Employer Services, Deloitte România.

Tranzacțiile cu monede virtuale au fost pentru prima dată reglementate În România în 2019, prin Legea 30/2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi referitoare la impozitarea acestui tip de venituri.

Conform acestor reglementări, veniturile din transferul de monedă virtuală se încadrează în categoria veniturilor din alte surse și sunt supuse regimului fiscal specific pentru această categorie.

Determinarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale aplicabile este în sarcina celor care realizează veniturile, nu în sarcina plătitorilor de venit (cum este în cazul altor venituri din aceeași categorie). Obligația de raportare revine utilizatorilor chiar și pentru schimburile efectuate prin intermediul platformelor de tranzacționare.

Cum se declară veniturile

Persoanele fizice care obțin venituri din acest tip de tranzacții sunt obligate să le declare prin depunerea declarației unice și să plătească taxele datorate.

Declarația unică trebuie depusă anul acesta până la data de 25 mai, pentru veniturile obținute în 2020 din tranzacțiile cu criptomonede și pentru cele estimate a fi realizate în 2021.

Pentru contribuabilii cu rezidența fiscală în România, obligația de a declara veniturile din criptomonede prin declarația unică există indiferent dacă acestea sunt obținute din România sau din străinătate.

Câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), dar nu și contribuției de asigurări sociale (CAS).

  • În ceea ce privește impozitul pe venit, cota de 10% se aplică asupra câștigului obținut din transferul de monedă virtuală, și nu asupra venitului brut. Astfel, potrivit specialiștilor Deloitte, pentru a stabili baza de impunere, din prețul de vânzare a monedelor virtuale se poate deduce prețul de achiziție a acestora. În plus, pot fi deduse și costurile directe aferente tranzacțiilor. În acest context, ar putea fi relevante comisioanele diverselor platforme de tranzacționare sau comisioane de validare a tranzacțiilor în rețea pentru operațiunile directe între utilizatori – așa-numitele „gas fees”).

Formatul actual al declarației unice prevede ca, pentru veniturile de acest tip obținute din România, să fie introdus direct câștigul realizat (deducerile posibile fiind operate înainte de introducerea datelor în declarație). În schimb, pentru veniturile obținute din străinătate, deducerile trebuie reflectate în cadrul declarației (prin introducerea venitului brut și a cheltuielilor/sumelor deductibile).

Sunt exceptate de la obligația de declarare, respectiv de plată a impozitului, câștigurile mai mici de 200 de lei/tranzacție, însă doar în situația în care totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește nivelul de 600 de lei.

  • În ceea ce privește contribuția la asigurări sociale de sănătate (CASS), pentru anul 2020 contribuția este datorată numai dacă totalul veniturilor realizate – fie doar din tranzacții cu monede virtuale, fie cumulat cu cele din alte surse extra-salariale- este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară. Pentru 2020, plafonul este de 26.760 de lei.

Cota CASS de 10% se aplică la acest plafon, astfel că, anul acesta, suma datorată în contul contribuției de sănătate este de 2.676 de lei, indiferent de nivelul câștigurilor, dacă depășesc pragul menționat.

În cazul persoanelor fizice nedepunerea la termenele a declarațiilor de venit constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 500 lei.

Când devin câștigurile venituri impozitabile

Specialiștii Deloitte trec în revistă o serie de aspecte care ridică în continuare dificultăți de interpretare și care pot pune probleme celor care trebuie să determine valoarea câștigurilor pe care le declară, pentru a nu risca sancțiuni și penalități.

Unul dintre acestea este momentului la care beneficiarul venitului trebuie să determine câștigul de declarat, care ar trebui, în principiu, să coincidă cu cel la care are loc conversia din unități de criptomonedă în unități ale unei monede convenționale (lei, euro, dolari etc.).

„Totuși, acest aspect este îngreunat de complexitatea platformelor de tranzacționare care pun la dispoziția utilizatorilor atât portofele electronice în care pot stoca unități de criptomonedă, cât și portofele electronice pentru stocarea de monedă convențională. Astfel, tranzacțiile care presupun conversia de monedă virtuală în monede convenționale sunt, de regulă, reflectate inițial în platformă, fondurile (exprimate în monedă convențională) putând fi apoi transferate în conturile bancare personale”, se arată în materialul semnat de Raluca Bontaș, Partener, și Cătălin Barbu, Consultant Senior, Global Employer Services, Deloitte România.

Potrivit specialiștilor Deloitte, în principiu, operarea conversiei fără transferul din platformă în conturile bancare nu oferă un beneficiu real, tangibil, beneficiarului (de regulă, fondurile pot fi utilizate numai pentru achiziția de unități de criptomonede atât timp cât sunt în gestiunea platformei). În consecință, simpla conversie operată în cadrul platformei nu ar trebui să implice impozitarea veniturilor. Acest moment survine abia când fondurile sunt transferate din platformă în conturile bancare ale persoanei care le deține.

Trebuie ținut cont, totuși, de particularitățile fiecărei platforme, explică specialiștii Deloitte, pentru că mecanismele derulate în spatele unei simple conversii din criptomonedă în monedă convențională pot fi complexe și nu sunt întotdeauna vizibile utilizatorilor pentru a putea determina cu certitudine momentul în care beneficiul părăsește tărâmul virtual pentru cel tangibil, reglementat.

Spre exemplu, dacă în spatele portofelului electronic pentru monede convenționale pus la dispoziția utilizatorilor stă un cont bancar, iar fiecare conversie este reflectată în cadrul acestui cont bancar și nu doar în cadrul aplicației, o astfel de acțiune aduce fondurile în sfera reglementată și vizibilă pentru autoritățile fiscale. Prin urmare, autoritățile pot considera că în acest caz chiar și simpla conversie și reflectare a fondurilor în cadrul platformei în monedă convențională constituie un moment la care veniturile devin impozabile.

Un potențial contraargument pentru această abordare, explică specialiștii Deloitte, este că un asemenea cont nu se află integral sub controlul beneficiarului, ci al platformei, fiind impuse inclusiv limite asupra sumelor exprimate în monede convenționale care pot fi extrase. Însă chiar și un astfel de contraargument ridică alte întrebări, care, în lipsa unor prevederi specifice ale legislației fiscale, complică suplimentar determinarea asupra momentului impozabil. În plus, trebuie avută în vedere și evoluția continuă a configurației platformelor, dat fiind faptul că unele dintre ele permit achiziționarea unor bunuri sau servicii direct sau cu ajutorul unor carduri emise de aceste entități. În astfel de situații, nu mai putem vorbi despre o lipsă a tangibilității unui beneficiu, detaliază autorii articolului de opinie.

„Cadrul fiscal necesită o reinterpretare continuă pentru a fi adaptat la evoluțiile din piață”

„Ținând cont de schimbările frecvente din acest domeniu, actualul cadru fiscal pentru operațiunile cu criptomonede necesită, la rândul său, o reinterpretare continuă pentru a fi adaptat la evoluțiile din piață. Având în vedere că obligațiile fiscale legate de venituri realizate din criptomonede sunt plasate în sarcina beneficiarilor, aceștia au obligația de a se asigura că efectuează o determinare corectă asupra aspectelor menționate mai sus”, subliniază specialiștii Deloitte.

Clarificările sunt necesare în contextul în care declararea veniturilor obținute din orice sursă și plata impozitelor prevăzute de legislația în vigoare reprezintă obligații pentru orice contribuabil, cu excepția categoriilor prevăzute expres în Codul Fiscal, în caz contrar, se aplică sancțiunile impuse de lege, respectiv penalități și dobânzi de întârziere stabilite de autoritățile competente.

„Există deja cazuri de controale fiscale derulate în trecut, care vizau tranzacțiile cu criptomonede, unele dintre ele ajungând chiar în fața instanțelor de judecată pentru a confirma sau infirma obligațiile fiscale stabilite de autorități. Și, având în vedere expansiunea acestei zone financiare, este de așteptat ca astfel de controale să apără cu o frecvență mai ridicată în perioada următoare”, au conchis specialiștii Deloitte.

Un asfel de caz este al unui vâlcean care a a contestat decizia de impunere emisă de organele fiscale pentru câștigurile din tranzacții cu criptomonede, din perioada 2015-2016, deci înainte de reglementarea din 2019. Potrivit datelor din dosar, citate de clujust.ro, Fiscul a calculat că acesta a obținut venituri de 590.849 de lei în 2015 și 383.505 lei în 2016 din vânzarea de criptomonede (bitcoin) și a stabilit obligații fiscale de 209.487 lei (155.897 – impozit pe venit și 53.590 – CASS).

După ce a câștigat în primă instanță, anul trecut, Curtea de Apel Pitești, pe rolul căreia a ajuns dosarul, a anunțat că a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a clarifica dacă veniturile obținute în tranzacții înainte de 2019 trebuie impozitate sau nu, potrivit Economica.net.

Scandalul a erupt în ţară! Vedetele gimnasticii, abuzate sexual: "S-a întâmplat cu mama în cameră"....
Un călător în timp din anul 2582, predicție înfiorătoare: Ce se va întâmpla pe 6...
FOTO. Carmen Brumă arată fabulos la 44 de ani! Și-a arătat sânii printr-o bustieră neagră
Câți bani îi dă Andreea Marin femeii care îi gătește și îi face curățenie în...
Dialogul care îți dă fiori reci! „Crezi că e rupt?” Întrebarea Simonei Halep a primit...
Rețeta specială de mic dejun care te va cuceri! Cum se face Menemen sau omleta...
Sonda spaţială Voyager a detectat un „zumzet persistent” dincolo de sistemul nostru solar
BANCUL ZILEI – O partidă feroce de 53X în patru
Iron Dome: Cum funcționează sistemul de apărare al Israelului. Florin Jipa: „O singură salvă trimite...
Un călător în timp din anul 2582, predicție înfiorătoare: Ce se va întâmpla pe 6...
O FEMEIE dispărută în 2020, GĂSITĂ în viață în munți. A SUPRAVIEȚUIT cu iarbă și...
Amendă de 800.000 de lei pentru Kaufland! Ce au găsit inspectorii ANPC. Românii sunt stupefiați
Se dau bani de la primărie pentru acești români. Legea a fost votată: cine poate...
S-a dus și mitul bunului Bill Gates? Este șocant motivul pentru care soția miliardarului a...
Vestea ȘOC a momentului în România: A MURIT... O mare personalitate
Infectarea cu coronavirus după vaccinare. Când nu ne protejează vaccinul, explică un medic
Marele exod din România. Eurostat avertizează: România va înregistra una din cele mai abrupte reduceri...
Întrebarea care face RAVAGII la interviurile de angajare din România. 90% dintre candidaţi pleacă acasă
Inchide