STUDIU | Prețul la pompă este mai mare cu peste 60% față de aceeași zi a anului trecut. Principalul beneficiar este statul. Măsuri pentru oprirea scumpirilor

STUDIU | Prețul la pompă este mai mare cu peste 60% față de aceeași zi a anului trecut. Principalul beneficiar este statul. Măsuri pentru oprirea scumpirilor
FOTO - Caracter ilustrativ: Alexandra Pandrea/Gândul
Publicat: 21/06/2022, 15:54

Față de aceeași zi din anul 2021, prețul la pompă al carburanților este mai mare cu peste 60%, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă, conform căreria o plafonare a prețurilor la combustibil, în contextul extrem de complicat, declanșat de războiul din Ucraina, ar arunca România într-o penurie de țiței și ar crea probleme mari cu disponibilitatea de produse petroliere în stații. Statul este cel mai mare beneficiar al acestei majorări, având încasări suplimentare de sute de milioane de euro.

O analiză a Asocuației Energia Inteligentă (AEI) privind estimărea costurilor pentru produsele petroliere de la pompă arată că, față de aceeași zi din anul 2021, prețul la pompă este mai mare cu 63%.

Astfel, dacă în 20 iunie prețul la pompă era de 5,20 lei/litru, iar luni, 20 iunie, acesta ajunsese la 8,47 lei/litru, cu 3,27 de lei mai mult. Anul trecut, la bugetul de stat de duceau, sub formă de acciză și TVA – 2,66 lei, iar anul acesta, 3,24 de lei la fiecare litru.

Sursa: AEI
Sursa: AEI

Conform președintelui AEO, Dumitru Chisălită, această creștere se bazează pe:

  • Creșterea cotațiilor țițeiului cu 64%, față de cotațiile din aceeași zi a anului 2021
  • Creșterea cursului valutar leu/USD cu 14%, față de cotațiile din aceeași zi a anului 2021
  • Creșterea  costurile de transport maritim al țițeiului în Marea Neagră, acesta a crescut cu peste  500%
  • Creșterea costurilor cu asigurările pentru navele care circulă în Marea Neagră cu peste 600%
  • Creșterea costurilor de rafinare cu cca 30%
  • Creșterea costurilor de furnizare cu cca 100%
  • Creșterea accizei percepute de stat cu 3%
  • Creșterea cotei TVA perceput de stat urmare a creșterii bazei de aplicare cu 63%

„Măsurile pe care România le ar putea lua pentru a combate actuala situație din benzinării, dar mai ales posibilele efecte în securitatea energetică a României, trebuie astfel gândite încât să nu ajungem în situația mult mai rea decât ne găsim în prezent și anume să ajugem în situația lipsei efective a carburanțiilor la pompă. Una dintre măsurile care ar face mult mai rău, decât bine este plafonarea prețului la pompă. Ar fi momentul în care unele companii din Romania ar reduce eforturile uriașe pe care le fac în momentul de față pentru a găsi soluții să aducă țiței din alte părți ale lumii decât din Federația Rusă, respectiv folosind infrastructura rusească”, arată analiza citată.

Războiul din Ucraina și riscul unei crize a combustibilului

Specialiștii AEI detaliază că România este o țară care conform INS în anul 2021 a consumat 13.853,1 mii toe produse petroliere (țiței brut rafinat în Romania și produse petroliere rafinate importate din alte țări), fiind dependentă în proportie de 78% de importuri. Asftel, importurile de produse petroliere brute au fost realizate în anul 2021 de către trei mari companii care dețin și rafinării în România – Rompetrol, Lukoil și OMV Petrom.

Conform sursei citate, importurile de țiței brut din Federația Rusă a fost în anul 2021 la un nivel de cca 20% din total țiței important în România, iar importurile de țiței brut care a ajuns în România în anul 2021 în proporție de 85% au traversat Federația Rusă prin conducta CPC până la portul Novorossiysk – Rusia, de unde a traversat Marea Neagră până în Portul Constanța.

În ceea ce privește importurile de produse petroliere rafinate sunt în proporție de 26% din țări UE, 9% din țări non E din Europa și 65% din țări din fosta URSS.

Capacitatea de rafinare a țițeiului în România este asigurată prin trei rafinării care în anul 2021 au avut capacități diferite de rafinare în 2021:

  • Lukoil – capacitate 2,4 mil to, din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 96%,
  • Petrobrazi OMV Petrom – capacitate 4,5 mil to, din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 97%
  • Rompetrol – capacitate 6 mil to din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 58%

În acest context, specialiștii au tras câteva concluzii privind situația reală privind Securitatea alimentării cu produse petroliere a României, în contextul sancțiunilor impuse Federației Ruse:

  • Oprirea livrărilor prin conducta CPC, din Federația Rusă (pe motive tehnice sau de orice altă natură) care aduce 85% din țițeiul care se prelucrează în România, ar putea crea o criză a combustibilului în România (după epuizarea stocurilor strategice), practic ar scoate de pe piață 42% din necesarul de produse petroliere,
  • Dacă s-ar adăuga la această situație și oprirea importurilor de produse petroliere care ajunge în Romania din alte țări din UE, care prelucrează țiței rusesc supus embargoului, am mai adăuga scoaterea de pe piață a încă 7% din necesarul de produse petroliere. Astfel, există riscul ca România în urma embargoului aplicat Rusiei să rămână fără jumătate din necesarul de benzină/motorină/
  • Capacitatea de rafinare a României este de 12.9 mil to (din care 2,4 mil to a unei companii rusești care încă funcționează, chiar în condițiile embargoului impus) în condițiile în care consumul este de 13,8 mil to. Această situație crează o altă vulnerabilitate la adresa securității României.
  • Alternativa ca titeiul Kazah să ajungă în Romania în situația opririi livrarărilor de Federația Rusă prin CPC, este că acesta să fie transportat cu vaporul de la Tenghiz (Kazakhstan) la Baku (Azerbaijan) și de acolo pe conducte până la Batumi (Georgia) și ulterior pe Marea Neagră la Constanța. Această rută are dezavantajul capacității reduse de transport disponibile, logistica insuficientă la Batumi. Important de menționat câ în urmă cu o lună KazTransOil a început transportul de țiței pe Marea Caspică plecând din portul Kazah Tenghiz, probabil anticipând posibiltatea închiderii CPC. Această rută necesită timp pentru a se dezvolta, dar mai ales vine cu riscuri suplimentare și costuri de transport mai mari.

„În contextul efectelor cauzate de războiului din Ucraina și mai ales de sancțiunile impuse Federației Ruse, există și preocupări tot mai mari cu privire la posibilele riscuri de aprovizionare și exercită o presiune tot mai accentuată asupra sistemului logistic din UE și din România. Astfel, contextul din Marea Neagră și variantele de aprovizionare limitate la momentul actual sunt elemente care pot contribui la penurie de produse petroliere în viitor. În acest context, extrem de complicat, o plafonare a prețurilor la combustibil, ar determina limitarea acțiunilor realizate de către importatorii de țiței și ar arunca România într-o penurie de țiței și ar crea probleme mari cu disponibilitatea de produse petroliere în stații”, arată analiza citată.

Cât de mult a încasat statul în plus

Cotațiile benzinei în anul 2022 au crescut cu 75%, iar cotațiile moorinei, cu 80%, fiecare mai mult decât dublu față de creșterea de preț din România, arată analiza AEI.

În același timp trebuie să observăm că statul a profitat din plin de pe urma acestei creșteri, banii încasați din TVA în acest an, din vânzarea benzinei crescând cu 40%, la fel și din vânzarea motorinei, potrivit sursei citate.

Conform sursei citate, evoluția cotațiilor produselor petroliere este acțiunea care determină prețul la benzină și motorină, la nivelul pieței europene, preț care prezintă o volatilitate superioară prețului țițeiului urmare a dificultății accesării unor rute de transport, urmare a războiului din Ucraina și închiderea neprogramată a două mari rafinării europene.

„Statul în cazul combustibililor, la fel ca și în cazul gazelor și energiei electrice, este cel mai mare câștigător urmare a scumpirilor. Concret, Statul a câștigat suplimentar față de perioada similară a anului trecut (primele 6 luni din anul 2022), 600 mil euro din scumpirea benzinei și a motorinei la pompă. Firmele care vând combustibil probabil au căștigat suplimentar față de perioada similară a anului trecut, estimativ a zecea parte din cât a câștigat suplimentar statul”, a transmis Dumitru Chisăliță/

„În aceste condiții consider ca era normal să se inițieze măsuri încă de la începutul anului 2022, astfel încât aceste câștiguri suplimentare față de anul trecut să fie împărțite consumatorului român. În situația în care acești bani suplimentari, încasați fără nici un efort, erau dați consumatorilor, prețul ar fi fost în prezent la un nivel de 7.3 –  7.4 lei/l”, a subliniat președintele AEI.

Scumpirie vor continua

Previzunile AEI arată că în viitorul apropiat prețul benzinei și al motorinei va crește cel puțin până la nivelul cotaților pentru aceste produse, respectiv peste 11 lei/l la motorină și peste 10 lei/l la benzină.

Estimarea are în vedere riscurile care vor influența securitatea aprovizionării cu combustibil a României, dar și nivelul prețurilor din România:

  • sancțiunile adoptate de UE asupra Rusiei (din toamnă Bulgaria și Ungaria vor putea vinde produsul doar la nivel național), determinând ca România să rămână fără o parte din produsele petroliere care proveneau din aceste țări,
  • dependența României de 78% importurile de țiței și produse petroliere (mare parte din Federația Rusă) crează un risc mare atât asupra securității aprovizionării României, dar și o volatilitate mare a prețului la orice incident internațional în zona țițeiului,
  • rutele alternative la CPC de aprovizionare cu țiței sunt foarte limitate și cu impact mare în preț (Georgia, Turcia, Bazinul Mediteranean), dar care probabil vor ajunge în viitor să fie accesate și se vor reflecta în creșteri de preț pentru benzină și motorină,
  • creșterea prețului la asigurările navelor din Marea Neagră se va menține și în viitor urmare a războiului din zona și a minelor în derivă din Marea Neagră
  • în contextul efectelor cauzate de războiului din Ucraina există și preocupări tot mai mari cu privire la posibilele eșecuri de livrare a titeiului în portul Constanța.
  • oprirea neprogramată a două mari rafinării din Europa va determina creșterea cererii de produse petroliere din zonele adiacente și implicit o creștere a prețului benzinei și motorinei,
  • Ucraina este dispusă să preia toate cantitățile excedente din piață la preț mult peste piața din zonă, fapt ce va crea un alt factor de creștere a prețului benzinei și motorinei,
  • odată cu pachetul de sancțiuni impuse Federației Ruse, România va importa produse non rusesti care sunt mult mai costisitoare,

„Măsurile care se impun sunt: diminuarea TVA și acciza la combustibili, de a limita marjele comerciale la furnizori, de a întreprinde o puternică campanie de Diplomație Energetică pentru accesarea noilor surse și rute de transport țiței, de a dezvolta un Plan pentru situații de urgență pentru consumatorii protejați. Alternativa populistă de Plafonare a Prețului echivalează cu instalarea în câteva luni a penuriei combustibiliilor în România”, a conchis Dumitru Chisăliță.

Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul Zilei de Transilvania”, la finalul anului citeste mai mult