TAXA PE LĂCOMIE: indicii ROBOR au depășit nivelul vizat de maximum 1,5%, în urmă cu 15 luni

Redactor:
Alina Botezatu
TAXA PE LĂCOMIE: indicii ROBOR au depășit nivelul vizat de maximum 1,5%, în urmă cu 15 luni
Indicii ROBOR pentru care Guvernul dorește să impoziteze băncile și IFN-urile au depășit nivelul vizat, de maximum 1,5%, acum 15 luni, iar în prezent sunt la un nivel dublu, reiese din datele afișate de Banca Națională a României (BNR).

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a anunțat, marți seara, că dorește să le impună băncilor, de la începutul anului viitor, o taxă pe lăcomie, dacă nivelul indicilor ROBOR la 3 luni și la 6 luni depășește 1,5%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele în lei. Indicele se stabilește zilnic ca medie aritmetică a cotațiilor practicate de zece bănci selectate de BNR.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 3,03%, de la 3,04% miercuri, ajungând la cel mai redus nivel din ultimele trei luni. Anterior, un nivel mai redus de atât a fost anunțat la data de 21 iunie 2018, de 2,95%. Indicele ROBOR la 3 luni a fost ultima data la nivelul de sub 1,5%, la data de 28 septembrie 2017, când a fost de 1,46%.

În plus, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a stagnat joi la 3,33%, după ce miercuri a scăzut de la 3,34% marți. Indicele s-a stabilizat la aceste niveluri începând cu data de 12 decembrie. Indicele ROBOR la 6 luni nu a mai fost la un nivel de sub 1,5% din data de 27 septembrie 2017, când a fost de 1,35%.

De asemenea, până la data de 15 septembrie 2017, ROBOR-ul la 3 luni a fost de sub 1%, după ce a început la 6 ianuarie 2016 o tendință de scădere de la 1,5%, iar ROBOR-ul la 6 luni a variat între 0,92% și 1,13%, în perioada 3 februarie 2016 – 30 august 2017, înainte de această perioadă nivelul fiind mai ridicat.

Indicii ROBOR au început să crească accelerat la începutul lunii septembrie 2017, după mai bine de un an și jumătate de scădere și de cvasistagnare, ca urmare a lipsei de lichiditate de pe piața interbancară. De exemplu, indicele ROBOR la 3 luni a urcat de la 0,91% la data de 31 august 2017 la 1,71% în 2 octombrie 2017, încheind anul trecut la 2,05%.

Performanța mai bună în colectarea impozitelor a avut o anumită contribuție la creșterea ROBOR, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, marți, 3 octombrie 2017, la briefingul de presă care a urmat ședinței de politică monetară a băncii centrale.

„Raportul între creditele cu dobândă fixă și creditele cu dobândă variabilă – care include și indicele ROBOR – a crescut în favoarea celor cu dobândă variabilă, și de aici sensibilitatea aceasta față de indicatorul ROBOR. (…) Performanța mai bună în colectarea impozitelor a avut o anumită contribuție la creșterea ROBOR”, a mai explicat Isărescu, atunci.

De asemenea, Guvernatorul BNR a arătat, la 3 octombrie 2017, că deciziile privind ROBOR se iau dimineața, la ora 11.00, pentru a doua zi.

„Au fost mai mulți factori care s-au suprapus accidental, dar am mai spus și anterior că creșterea dobânzilor este inevitabilă. Mișcările acestea bruște vor fi evitate, prin asigurarea de lichiditate de către banca centrală. Veți vedea că aceste creșteri se vor atenua la fel de repede cum au apărut (…) dobânzile se vor plimba în jurul a 1,75%”, a mai precizat Isărescu, la data de 3 octombrie 2017.

De asemenea, în aceeași perioadă, ministrul Finanțelor de-atunci, Ionuț Mișa, a participat, „la o ședință cu directorii executivi din BNR”, care a fost „mai degrabă a fost o lămurire”, potrivit Guvernatorului BNR.

În acest an, cel mai ridicat nivel al ROBOR la 3 luni a fost de 3,47%, înregistrat în perioada 30 iulie – 3 august, iar pentru cel la 6 luni a fost de 3,58%, la datele de 25 și 26 octombrie.

Pentru a opri creșterea accelerată a ROBOR, în octombrie 2017, Banca centrală a reluat operațiunile repo, după o pauză de 26 de luni, iar, în decurs de trei luni, a făcut opt operațiuni repo.

Operațiunea repo reprezintă o tranzacție reversibilă, destinată injectării de lichiditate, în cadrul căreia BNR cumpără de la instituțiile de credit active, eligibile pentru tranzacționare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară și la un preț stabilit la data tranzacției. Instituția face operațiuni, indiferent de tipul acestora, doar în cursul fiecărei zile de luni, dacă este zi lucrătoare.

BNR a reînceput, anul trecut, cu o operațiune repo de 9,35 miliarde de lei, la 3 octombrie 2017, și a încheiat cu una de 3,72 miliarde de lei, la 27 decembrie. Toate acestea au fost făcute la o maturitate la 7 zile și la o dobândă de 1,75%, cât era dobânda-cheie începând cu mai 2015.

În plus, în acest an, BNR a făcut 11 operațiune repo. Cea mai recentă a fost făcută la data de 26 noiembrie, fiind de 10,234 miliarde de lei.

Anterior, Banca centrală a făcut a zecea operațiune repo din acest an, în valoare de 5,31 miliarde de lei, a treia cea mai redusă valoare din acest an, la data de 12 noiembrie. Prin această tranzacție, BNR a rostogolit operațiunea din 5 noiembrie, în valoare de 12,34 miliarde de lei, una dintre cele mai ridicate valori din acest an.

Banca centrală a făcut cea mai mare operațiune repo din ultimii 17 ani, de când sunt afișate datele pe site-ul instituției, și a opta din acest an, la data de 29 octombrie: 16,65 miliarde de lei. Anterior, cea mai ridicată operațiune repo a fost de 13,85 miliarde de lei, fiind făcută la 25 iunie 2012, la o dobândă de 5,25% și o scadență la 7 zile.

Cea mai redusă operațiune repo din acest an, în valoare de 914,2 milioane de lei, a fost făcută de Banca centrală la data de 10 septembrie, iar a doua cea mai redusă a fost la data de 13 august 2018, de 4,16 miliarde de lei.

La 1 octombrie, BNR a făcut a șaptea operațiune repo din acest an, în valoare de 9,7 miliarde de lei, rostogolind-o pe cea din săptămâna precedentă, de la 24 septembrie, când, după o pauză de două săptămâni, BNR a reluat operațiunile repo, furnizând pieței 6,51 miliarde de lei.

În plus, Banca centrală a mai făcut următoarele operațiuni repo în acest an: la data de 3 septembrie, de aproape 9,47 miliarde de lei; la data de 6 august, de 10,52 miliarde de lei; la 27 august, de 12,17 miliarde de lei.

Valoarea celor 11 operațiuni din acest an nu poate fi cumulată, la fel ca anul trecut. În plus, dobânda pentru operațiunile din acest an a fost de 2,5%, cât este dobânda de politică monetară începând cu 8 mai 2018, și maturitatea la 7 zile.

Începând cu data de 1 ianuarie 2019, taxa pe lăcomie pentru bănci și pentru IFN-uri se stabilește pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 și 6 luni și se aplică în condițiile în care rata de referință ROBOR depășește valoarea de 1,5%, conform proiectului de act normativ citat.

Această taxă se aplică astfel: dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este de până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință de 1,5%, cota este de 0,2%; dacă este între 0, 51 – 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,4%; dacă este între 1,01 – 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,6%; dacă este între 1,51 – 2 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referință, cota este de 0,9%.

Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei de 0,9% se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depășire cu câte 0,5 puncte procentuale, inclusiv, a pragului de referință majorat cu 2 puncte procentuale, conform proiectului de act normativ.

„Având în vedere că dobânzile de referință ROBOR 3M și ROBOR 6M stau la baza calculului dobânzilor pentru creditele acordate populației (ROBOR 3M pentru creditele de consum și ROBOR 6M pentru creditele imobiliare), o majorare a acestora afectează în mod evident segmentul de populație care a apelat la acest sistem de finanțare. În acest context se propune ca începând cu data de 1 ianuarie 2019, să se instituie taxa pe activele instituțiilor financiar-bancare, denumită taxa, în situațiile în care ratele ROBOR 3M și ROBOR 6M depășesc o anumită valoare procentuală. Media trimestrială a ratelor ROBOR reprezintă media realizărilor din ultimul trimestru, anterior trimestrului pentru care se calculează această taxă”, se detaliază în proiectul de act normativ.

Taxa pe lăcomie se datorează trimestrial asupra activelor existente la sfârșitul trimestrului de calcul, astfel cum sunt înregistrate în patrimoniu.

„Media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni, calculate și publicate de Banca Națională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul. Stabilirea mediei trimestriale se efectuează de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză și se publică pe site-ul acestei instituții”, se precizează în actul normativ citat.

Băncile și IFN-urile sunt obligate să calculeze, să declare și să plătească taxa pe lăcomie, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care datorează taxa pe lăcomie, iar cheltuiala cu această taxă este deductibilă și reprezintă venit la bugetul de stat.

„Prin aplicarea taxei la valoarea activelor din octombrie 2018 (variantă conservatoare) ar rezulta un venit bugetar suplimentar de 3,6 mld. lei. În evaluarea impactului acestei taxe s-a estimat că evoluția ratelor dobânzilor interbancare va urma trendul inflației prognozate pentru anul 2019, respectiv o reducere cu circa 0,5 puncte procentuale. Valorile înregistrate în anul 2018 (realizări până la data de 13 decembrie a.c.), sunt de 2,78% pentru ROBOR 3M și 2,99% pentru ROBOR 6 M. Estimările pentru anul 2019 privind evoluția ROBOR 3M și ROBOR 6M, ca medie anuală, sunt de 2,3% și respectiv 2,5%. În aceste condiții, rata dobânzilor ROBOR 3M ar depăși pragul de 1,5% cu 0,8 puncte procentuale, iar în cazul ROBOR 6M cu 1 punct procentual”, se subliniază în Nota de fundamentare a Ordonanței de Guvern menționată.

La finele primelor nouă luni, cele 36 de bănci ale sistemului bancar au obținut un profit net cumulat de 5,7 miliarde de lei, o creștere de 42%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut și cel mai ridicat nivel după criză. La aceeași data, activele acestor bănci erau în valoare de 445,2 miliarde de lei, o valoare cu 9,5% mai ridicată față de aceeași perioadă a anului trecut.

 

Inchide