Cum s-au schimbat temperaturile în orașele mari din România în ultimele decenii: ”Este nevoie de o adaptare pe mai multe planuri pentru a controla stresul termic”

Cum s-au schimbat temperaturile în orașele mari din România în ultimele decenii: ”Este nevoie de o adaptare pe mai multe planuri pentru a controla stresul termic”
Publicat: 31/08/2022, 10:00
Actualizat: 31/08/2022, 10:03

Schimbările climatice afectează din ce în ce mai mult felul în care trăim în mediul urban. În principalele orașe ale României temperaturile au crescut cu cel puțin 2 °C în ultimele decenii, iar cercetările arată că asta ne va îngreuna felul în care trăim și ne mișcăm prin orașe. Totodată, asta ne va forța la adaptare pe mai multe planuri, pentru a controla, printre altele, stresul termic la care ne supunem corpurile, pentru a ne risca cât mai puțin sănătatea.

Concret, în iulie 2022 temperaturile au crescut cu peste 2°C față de valorile medii înregistrate între 1991–2020, în regiuni precum Banat, Crișana, Oltenia și Muntenia. Cea mai mare creștere a fost de 2,7°C, la stațiile meteo Timișoara și Turda.

Precipitațiile au lipsit și ele pe suprafețe mari de câmpie și podiș ale României. Cele mai afectate zone au fost Arad, Cluj-Napoca, Bacău, Vaslui, sudul Dobrogei, București și zona Munteniei Centrale. Spre exemplu, în regiunea de sud a județului Dâmbovița și în cea de nord a județului Teleorman s-au înregistrat cu aproape 69% mai puține precipitații față de media perioadei 1991–2020, lucru care a dus repede la instalarea secetei pedologice în aceste zone.

Pentru România, luna iunie a fost a treia cea mai secetoasă din istoria măsurătorilor, și a cincea – cea mai caldă.

Atât dinamica temperaturilor medii, cât și a cantităților de precipitații de-a lungul anilor ne pot ajuta în realizarea unor predicții privind evoluția climei în viitorul apropiat, care pot folosi ca fundație atunci când decidem cum să ne protejăm mai bine atât spațiile urbane, cât și pe noi înșine.

Când și unde s-a înregistrat cea mai mare creștere?

Pentru a înțelege ce se întâmplă cu temperatura din orașele noastre, am construit graficele variației temperaturii medii anuale din perioada 2006–2021, pentru orașele principale ale României. Acestea au fost întocmite pe baza măsurătorilor înregistrate în: București (stația meteorologică Băneasa), Timișoara, Cluj -Napoca, Iași și Constanța, notează Daria-Petruța Bradu pentru Infoclima.

Putem observa că temperaturile medii pentru toate orașele analizate sunt în creștere. Ritmul și panta de creștere diferă de la un oraș la altul datorită condițiile diferite precum poziția geografică, altitudinea, forma de relief, sau dezvoltarea urbană specifică în fiecare caz.

În alte cuvinte, între 2006–2021 temperatura medie în Cluj-Napoca a crescut cu 1,4 °C, în Iași și Constanța cu 0,9 °C, în timp ce pentru București cu 0,6°C la stația meteorologică Băneasa, iar pentru Timișoara cu 0,7 °C.

Cum pot fi explicate aceste creșteri ale temperaturii

Ne referim, în primul rând, la trei terminologii importante:

  • Temperatura medie anuală (fig.1) este media aritmetică a temperaturilor medii lunare, care la rândul lor reprezintă media aritmetică a temperaturilor medii zilnice înregistrate în stațiile meteorologice.
  • Temperatura maximă (medie) anuală similar cu temperatura media anuală, reprezintă media aritmetică a temperaturilor maxime medii lunare care la rândul lor reprezintă media aritmetică a temperaturilor maxime zilnice înregistrate în stațiile meteorologice.
  • Temperatura minimă (medie) anuală reprezintă media aritmetică a temperaturilor minime medii lunare care la rândul lor reprezintă media aritmetică a temperaturilor minime zilnice înregistrate în stațiile meteorologice.

În cazul localităților urbane, ultimele cercetări au identificat două componente ale creșterii temperaturii medii măsurate la nivelul localităților. O componentă este dată de încălzirea globală, iar o a doua de „insula de căldură urbană”. Cea din urmă face ca în zonele centrale ale orașului să se înregistreze temperaturi mai mari decât în zonele rurale și periferice ale orașelor.

În București și Cluj-Napoca, în 2017, temperatura medie înregistrată a fost cu până la 5°C mai mare decât în zonele rurale limitrofe. Această diferență de temperatură între zonele centrale ale orașului și zonele limitrofe este dată în principal de materialele folosite în construcții – cele actuale au un albedou scăzut (n.red. –  mărime care indică fracţiunea din energia luminoasă incidentă radiată în mod difuz de un corp) – precum și de activitățile antropice din oraș – transport, încălzire prin centrale termice sau activități industriale.

Importanța temperaturilor minime și maxime

Analizând graficele temperaturilor minime și maxime (medii) anuale putem observa diferențe ale dinamicii temperaturilor între partea sudică și cea nordică a țării.

Între 2006–2021 observăm o creștere a temperaturilor maxime (medii) anuale pentru București (0,6 °C), Constanța (1,1°C) și Timișoara ( 1,8°C) și o scădere a acestora pentru Iași (0,6 °C) și Cluj-Napoca (1,2 °C).

Scăderea temperaturilor maxime anuale (medii) în Cluj și Iași, sunt compensate de creșterea temperaturilor minime anuale. Împărțind România în două unități în funcție de latitudine, valorile cele mai mici se înregistrează în partea sudică a țării: la Timișoara 0,2°C, București 0,6°C și Constanța 1°C. Pentru nordul țării, trendul de creștere a temperaturilor minime medii este mai mare, respectiv de 1,8°C pentru Iași și 2,2°C pentru Cluj-Napoca.

Ce ne arată temperaturile înregistrate?

Înregistrările din cele cinci stații meteorologice ne arată o creștere a temperaturilor determinată de încălzirea globală. Acest lucru s-a manifestat în special prin creșterea valorilor temperaturilor minime, adică ierni mai blânde cu temperaturi mai ridicate, lucru care a ridicat media temperaturilor minime (medii) anuale. În privința temperaturilor maxime (medii) anuale, cele mai mari valori s-au înregistrat în zona Timișoara (+1,8°C) pentru perioada 2006–2021, lucru explicat prin pătrunderea din ce în ce mai deasă a aerului de origine sahariană, care estompează influențele mediteranene.

Pentru zona de sud București–Constanța, creșterea temperaturilor minime (medii) se explică prin temperaturi ridicate înregistrate în timpul iernii. Iar dacă ne uităm pe graficul temperaturii maxime anuale, trendul de creștere al acestei temperaturi este dat de valurile de căldură înregistrate între 2006–2021.

Pentru zona de nord (Iași, Cluj-Napoca), temperaturile maxime (medii) au un trend negativ, din cauza anilor în care s-au înregistrat temperaturi maxime anuale scăzute (2006, 2013, 2014, 2016, 2021).

Graficele reprezintă tendințele temperaturilor din ultimii 15 ani, care ne arată o creștere lentă și inexorabilă a temperaturilor medii la nivelul României prin exemplele celor cinci orașe, din zone diferite ale țării. Fenomenele extreme (perioade de caniculă sau ger puternic) pot influența temperatura medie anuală, dar fără a modifica trendul multianual.

Ca exemplu, pentru București, anii 2007–2019–2020 au reprezentat vârfuri ale temperaturilor medii maxime anuale cu peste 19°C, care au influențat, desigur, temperaturile medii anuale, dar care au fost contrabalansate de temperaturile medii minime anuale de sub 5°C, înregistrate între 2006–2011. Acest lucru a dus la un trend crescător al temperaturii medii anuale, pentru perioada 2006–2021: 0,6°C.

Cum s-au adaptat alte țări valurilor de căldură?

Sevilla – Aici a fost adoptat un sistem de etichetare și clasificare a valurilor de căldură. Noul sistem introduce trei categorii pentru valurile de căldură, variind de la cea mai mică numită categoria 1 până la cea mai severă numită categoria 3.

  • Sistemul ia în considerare diferite variabile atunci când efectuează clasificarea, inclusiv temperaturile din timpul zilei și din timpul nopții, umiditatea și impactul așteptat asupra sănătății asupra locuitorilor din Sevilla.
  • În funcție de situația meteorologică, cetățenii primesc alerte meteorologice și informații despre cum se pot proteja. Totodată, sistemul oferă informații despre centrele de răcire existente în oraș și pune la dispoziția cetățenilor un contact cu personalul medical. Astfel, orașul spaniol Sevilla va deveni primul din lume care va denumi și clasifica valurile de căldură, principiul sistemul implementat fiind asemănător cu principiul sistemelor deja existente pe Glob menite să alerteze populația asupra furtunilor tropicale și uraganelor.

Atena – Pentru a încuraja cetățenii să schimbe mașina pe combustibili tradiționali pentru una electrică, capitala Greciei a anunțat că în cele 25 de puncte de încărcare din 19 zone ale orașului se vor putea alimenta mașinile gratuit, timp de un an.

  • Însă Atena a demarat și mai mare proiect de revitalizare a trotuarelor, proiect care își propune modernizarea a 410 trotuare, care urmează a fi finalizat în 2023.
  • Pentru un impact cât mai mic asupra climei, autoritățile au decis să folosească materiale reci precum marmura, plăci de ciment, beton cu gresie, pentru a reduce efectul insulelor de căldură.

Nu e mai bine că e cald iarna și cheltuim mai puțin pe încălzire? 

România înregistrează o creștere a numărului de precipitații, însă lipsa zăpezii din anotimpul rece face ca la nivelul solului să se instaleze seceta pedologică. În România, seceta pedologică – rezerva scăzută de apă din sol – este resimțită în trei sferturi din țară, distrugând milioane de hectare de culturi. Astfel, țara are un an agricol excesiv de secetos, dar și atipic, deoarece și a doua jumătate a verii 2021 a avut cantități de precipitații reduse, iar deficitul a continuat și în lunile următoare. În același timp, în privinţa rezervei strategice de apă, cele 40 de lacuri de acumulare, cu importanţă strategică, sunt pline la 68%.

Trendul de creștere al temperaturilor din partea sudică a României este dat și de creșterea numărului de zile cu precipitații anuale. Poate părea un paradox pentru fenomenele de secetă extremă înregistrate în luna iulie 2022 pe teritoriul României.

  • România sudică avea climat temperat-continental, iar acum se îndreaptă către un climat temperat-umed cu influențe tropicale. Acest lucru duce la creșterea numărului de zile cu precipitații în perioada de vară, dar lipsa zăpezii din anotimpul rece face ca la nivelul solului să se instaleze seceta pedologică.
  • Pentru partea de nord a țării, trendul numărului de zile cu ploaie este în scădere, lucru care ne arată o trecere de la climatul temperat-continental la un climat de tip continental-uscat, cu o lipsă de precipitații atât pe timp de vară, cât și de iarnă.

Relevanța temperaturilor din punct de vedere al sănătății umane

Căldura afectează sănătatea în mai multe moduri. Temperaturile extrem de mari, atât din timpul zilei cât și noaptea (vara) reprezintă o combinaţie periculoasă pentru sănătatea umană. Corpul încearcă pe timpul nopţii să se recupereze după efectele negative generate de căldura de peste zi, dar în ultimii ani acest lucru este practic imposibil.

Corpul uman încearcă să mențină o căldură de 37°C, indiferent de anotimp. Dar, pe măsură ce vremea se încălzește, corpul trebuie să lucreze mai mult pentru a-și menține temperatura de bază. Pe măsură ce aceasta crește, vasele de sânge se deschid. Acest lucru duce la scăderea tensiunii arteriale. Astfel, apar simptome ușoare, cum ar fi o erupție cutanată cu mâncărime sau picioare umflate.

În același timp, transpirația duce la pierderea de lichide și sare din organism. Acest lucru, combinat cu scăderea tensiunii arteriale, produce așa numita extenuare provocată de temperaturile ridicate („heat exhaustion”) ale cărei simptome sunt: dureri de cap, amețeli și stări de confuzie, pierderea poftei de mâncare și de concentrare, senzația de rău, transpirație excesivă, crampe musculare, puls rapid.

  • Temperaturile în creștere pot, de asemenea, să agraveze simptomele celor cu afecțiuni de sănătate mintală. Valurile de căldură – precum și alte evenimente meteorologice, cum ar fi inundațiile și incendiile – au fost legate de o creștere a manifestărilor la persoanele cu depresie și de o creștere a simptomelor de anxietate la cei cu tulburare de anxietate generalizată.
  • Cantitatea mare de gaze cu efect de seră prezente în atmosferă pune omul în fața nevoii de adaptare. Pentru aceasta, este nevoie de programe de informare a publicului.

Oficialii locali pot stabili sisteme de avertizare a populației, ca în Sevilla, și dezvolta centre de răcire urbane și pot crește gradul de conștientizare cu privire la factorii de risc. Prognozele meteo fiabile permit autorităților locale să avertizeze cetățenii cu privire la valurile de căldură în timp util și să le dea, astfel, posibilitatea să se pregătească.

Totodată, pot fi puse la punct sisteme precum linii de asistență telefonică pentru alertarea personalului medical cu privire la persoanele cu afecțiuni cronice sau boli psihice.


Citește și: 

Cristian Lisandru
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole de investigație, politică internă, politică citeste mai mult