Educația pentru mediu în România, o provocare deschisă: ”Nivelul scăzut de educație științifică crește vulnerabilitatea față de dezinformare”

Din păcate, sistemul de învățământ din România rămâne deficitar, existând o mulțime de indicatori și studii care susțin această afirmație. Abandonul școlar are valori dintre cele mai ridicate din UE, iar aproape jumătate dintre tineri sunt analfabeți funcțional în testele internaționale realizate de OECD (PISA). În același timp, universitățile din România se află în afara primelor 500 de poziții în toate clasamentele recunoscute.

Calitatea școlii este o componentă esențială în societatea modernă și sunt invocate, frecvent, două categorii de argumente.

• În primul rând, procesul educațional este un determinant puternic al stabilității și calității democrației.
• În al doilea rând, sistemul educațional are și un puternic impact asupra dezvoltării economice și sociale.

UTILE Cine poate primi bonuri de masă în 2026 și cât valorează un tichet pe zi. Este un beneficiu extrasalarial foarte apreciat de angajați

23:11

FLASH NEWS Intră Venezuela într-o nouă epocă după capturarea lui Maduro? 80 de deținuți politici au fost eliberați în urma unei amnistii

22:59

Devine tot mai vizibilă și o a treia categorie de argumente: școala poate să contribuie la formarea de cunoștințe, deprinderi și norme în favoarea protejării mediului.

Există societăți democratice unde efectele educației școlare asupra înțelegerii problemelor de mediu sunt modeste

Este adevărat că există suprapuneri importante între cele trei direcții – educație pentru democrație, pentru sofisticare tehnologică și pentru mediu –, dar acestea nu sunt complete.

Sistemele educaționale din regimurile autoritare tind să pună accent doar pe partea de educație STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică).

În același timp, sunt societăți democratice unde efectele educației școlare asupra înțelegerii problemelor de mediu sunt modeste. Este notabil cazul Statelor Unite, unde atitudinile față de schimbarea climatică ”au înghețat” la nivelul anului 2016, iar perspectivele asupra mediului sunt determinate într-o măsură tot mai mare de afilierea politică.

În SUA, perspectiva asupra schimbărilor climatice este determinată într-o mare măsură de afilierea politică

Mai mult, și cu totul surprinzător, în rândul americanilor care se autoidentifică drept republicani (aproximativ 25% din populație), procentajul celor care afirmă că sunt ”foarte îngrijorați de schimbarea climatică” scade odată cu creșterea nivelului de educație, notează prof. dr. Gabriel Bădescu pentru Infoclima.

Tot în SUA, procentajul respondenților care afirmă că sunt ”foarte îngrijorați” de schimbarea climatică scade odată cu creșterea nivelului de educație în rândul republicanilor.

Cazul Statelor Unite este departe de a fi singular. Brazilia este un alt exemplu, din acest punct de vedere, iar în proximitatea României este notabilă situația Poloniei, acolo unde ministrul de externe – Witold Waszczykowski – afirma acum câțiva ani că se opune unei lumi care este ”un amestec de culturi și rase, alcătuite din cicliști și vegetarieni, care folosesc doar energie regenerabilă și se opun însemnelor religioase”.

România și atitudinea față de climă

Un studiu realizat în 2019 asupra tinerilor din 10 țări din Sud Estul Europei arată o proporție relativ redusă a celor care cred că ”poluarea și încălzirea globală nu sunt îngrijorătoare”, de 21%, valoare mai ridicată decât în Slovenia (14%), Croația (16%) și Bulgaria (16%), și mai scăzută decât în Albania, Kosovo, Bosnia-Herțegovina, Serbia și Montenegro.

În ceea ce privește relația dintre nivelul de educație și atitudinile față de problemele de mediu, aceasta are semnul așteptat: proporția celor care nu sunt îngrijorați este de trei ori mai mare în rândul celor fără liceu absolvit decât a celor cu studii post-universitare.

Din fericire, atitudinile față de mediu nu au devenit parte a unui război cultural similar cu cel din Statele Unite și Polonia, dar sunt câteva semne de îngrijorare.

• Nivelul scăzut de educație științifică crește vulnerabilitatea față de dezinformare, fapt ilustrat de cercetările asupra știrilor false în contextul crizei medicale provocate de Covid-19, iar România are un nivel scăzut de literație științifică.
• Expunerea populației la cunoștințe noi este între cele mai modeste: proporția celor care au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni era de 30% (în 2011, în scădere față de 2007), cea mai redusă din UE, la un nivel egal cu al Turciei.

”Școala din România are nevoie de o investiție serioasă în formarea unor abilități de gândire critică și gândire științifică, precum și în dezvoltarea unor abilități de colaborare și a empatiei. Aceste schimbări ar avea un efect pozitiv asupra calității democrației, a dezvoltării economice și sociale, și, nu în ultimul rând, asupra  formării unei culturi favorabile protejării mediului”

Prof. Dr. Gabriel Bădescu