RAPORT. „Starea Climei – România 2024” – impactul schimbărilor climatice și măsurile necesare pentru viitor: „Un apel la acțiune”

Miercuri, 9 octombrie, s-a lansat la București raportul „Starea Climei – România 2024”, un document care oferă o imagine detaliată asupra schimbărilor climatice, cu accent pe România. Lansarea a avut loc în EFdeN sustainable city, în cadrul Facultății de Inginerie a Instalațiilor, UTCB.

Elaborat de o echipă de 11 de cercetători, raportul prezintă cele mai recente date și proiecții climatice, analizează evoluția fenomenelor meteorologice extreme, discută evoluția politicilor de climă, mediu și energie în România, detaliază progresele și planurile de viitor pentru sistemul energetic și discută atitudinile față de schimbările climatice a românilor.

Temperatura medie globală în 2023 a fost cu 1,48°C mai mare față de perioada preindustrială

Toate aceste în baza celor mai actuale date și analizelor experților.

Pe baza datelor furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice, raportul arată că temperatura medie globală în 2023 a fost cu 1,48°C mai mare față de perioada preindustrială, iar aproape jumătate din zilele anului au depășit pragul critic de 1,5°C stabilit de Acordul de la Paris.

FLASH NEWS Partidul românilor din Ungaria, rezultat marginal la alegeri. Nicio minoritate nu intră în Parlament

11:46

Ștefan Popescu: De ce a pierdut Viktor Orban alegerile și ce se întâmplă cu Ungaria

11:43

Aceste cifre reflectă o tendință globală de încălzire accelerată, cu impact semnificativ asupra României.

Printre concluziile raportului se numără:

• Creșterea valurilor de căldură: În ultimii 70 de ani, durata și frecvența valurilor de căldură au crescut semnificativ, cu proiecții care indică o intensificare până la finalul secolului.
• Seceta și aridizarea: Suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă s-au extins considerabil, punând în pericol agricultura și securitatea alimentară a țării.
• Fenomene meteorologice extreme: Furtunile severe, grindina și vânturile puternice devin tot mai frecvente, cu proiecții care indică o creștere a intensității acestora până în 2050.
• Raportul subliniază importanța adoptării unor politici climatice ambițioase și implementarea măsurilor de adaptare și reziliență pentru a face față acestor provocări. Deși România a început să implementeze măsuri pentru a contribui la obiectivele europene privind neutralitatea climatică până în 2050, este nevoie de o viziune națională integrată pentru a răspunde eficient la criza climatică.

„Acest raport reprezintă nu doar o radiografie a prezentului, ci și un apel la acțiune. Datele și proiecțiile prezentate evidențiază necesitatea urgentă de a lua măsuri pentru a limita impactul schimbărilor climatice asupra României”, a declarat Dr. Bogdan Antonescu, unul dintre autorii principali ai raportului.

Raportul – care poate fi parcurs, integral, pe  Infoclima – este o invitație deschisă pentru experți și cercetători de a se alătura acestui demers anual, contribuind cu noi capitole și extinzând aria de acoperire a studiilor climatice.

Citește și:

Schimbările climatice, conservarea trecutului și conservarea naturii în România

Epoca schimbărilor climatice. Turismul de iarnă în România, perspective și soluții

Câteva date și idei despre 2021. O fundație pe care ar trebui să construim în 2022

Politica climatică globală. ”Noua normalitate”, speranță și dezamăgire