GÂNDUL LIVE. Oana Bîzgan, deputat: „Violența fizică și violența sexuală nu țin cont de localitate, de ce job ai, ce vârstă”. Cum se obține ordinul de protecție

Deputatul independent Oana Bîzgan, care a inițiat proiectul de lege privind protecția victimei în urma violenței domestice, a detaliat, la Gândul Live, procedura prin care se poate obține un ordin pentru prevenirea altor acte de agresiune. Potrivit deputatului, numărul ordinelor emise este infim raportat la nivelul real al cazurilor de violență.

Deputatul independent Oana Bîzgan a explicat la Gândul Live, măsurile de protecție de care pot beneficia victimele adresiunilor domestice, prin aplicarea legii pe care a intițiat-o și care este în aplicare de doi ani.

EXCLUSIV Incredibila poveste neștiută a banditului Soroiu. Securitatea îi ceruse să-l elimine pe disidentul Paul Goma, la Paris

05:00

NEWS ALERT Călin Georgescu a transmis un prim mesaj susținătorilor săi, în a 11-a noapte de arest: „Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit!” Vezi întreg mesajul

01:22

8.000 de ordine de restricție provizorii, în 2019

Intervenția la Gândul Live a venit în contextul apariției în spațiul public a cazului solistei Roxen, cea care trebuia să reprezinte România la Eurovision, și care a fost bătută de iubit. Artista, care spune că a trecut și prin abuz emoțional și șantaj, a depus plângere la Poliție și a obținut ordin de protecție împotriva fostului iubit. Individul nu are voie acum să stea la mai puțin de 500 de metri de cântăreață. Polițiștii îl cercetează, de asemenea, pentru infracțiunea de violență în familie.

„Din punct de vedere legislativ, suntem acoperiți foarte bine. Ordinul de protecție servește și servește foarte bine, da nu e suficient aplicat doar el.  La nivel de legislația am introdus acest ordin de protecție provizoriu, pe care polițistul îl dă direct, în momentul în care se prezintă la locul faptei și când nivelul de risc este suficient de ridicat pentru a putea să scoată infractorul, în ghilimele, din casă. Practic, înainte de modificarea legislației, acum doi ani, poliția putea să vină și nu putea să facă nimic, practic nu putea să îl scoată din casă”, a explicat Oana Bîzgan, la Gândul Live.

„Nici nu trebuie să te duci la poliție. Din momentul în care o victimă este abuzată în casă trebuie să sune imediat la poliție, poliția e obligată să se prezinte la locul faptei, evaluează nivelul de risc, iar dacă acesta este foarte ridicat, și de cele mai multe ori a fost, pentru că anul trecut s-au dat 8.000 de astfel de ordine de restricție provizorii. Este vorba de cei care au sunat la poliție, care au fost raportate. Știm că acest număr e infim comparativ cu adevăratul număr al agresiunilor din România. Practic, polițistul când se prezintă la domiciliu, conform noii legi pe care am votat-o acum doi ani, el poate și are dreptul legal să scoată agresorul din casă și să emită acest ordin provizoriu, care ulterior va fi validat și de un judecător”, a detaliat deputatul independent.

Brățările electronice, „o problemă de implementare și de bugetare”

Potrivit Oanei Bîzgan, ca să fie foarte bine aplicat acest ordin de protecție, Legea nr. 202/2003 privind egalitatea de șanse dă posibilitatea ca autoritățile să aplice brățări electronice agresorilor, are prevederi acoperitoare și nu e nevoie de elaborarea unei noi legi. Deputatul precizează că faptul că nu s-au introdus aceste brățări reprezintă o problemă de implementare și de bugetare. „Nu cred că e de blamat Ministerul Afacerilor Interne că nu bugetează astfel de lucruri, pentru că, slavă Domnului, bugetul MAI a fost tot tăiat ani de zile, îi scoatem la pensie mai repede și așa mai departe, este normal să avem deviații din toate punctele de vedere, atunci când doar tai și nu mai puin nimic la loc”, consideră Oana Bîzgan.

Gestionarea situației actele de violență domestică nu este doar responsabilitatea MAI, este responsabilitatea întregului Guvern, a spus deputatul, dând exemplul Spaniei care, după ce a elaborat plan privind practicile poliției și a modului în care sunt tratate victimele, este pe locul I în Europa în cea ce privește modul în care tratează și previn astfel de situații.

„Există de multe ori în percepția publicului mitul că violența domestică se întâmplă numai în mediile rurale, sărace, chiar de multe ori folosim asta ca „motivație”. Sper că înțelegem cu toții că este extrem de important să realizăm că violența fizică și violența sexuală, două probleme grave cu care ne confruntăm în România azi la toate nivelurile societății, nu ține cont de localitate, de ce job ai, ce vârstă. Unele apar în presă, dar majoritatea nu apar nici măcar în rapoartele oficiale”, a conchis Oana Bîzgan.