INTERVIU INTEGRAL | „Gândurile lui Cristoiu”, noi ipoteze despre cazul Caracal: Există o grijă uriașă să nu cumva să ieși din perimetrul casei lui Dincă / De ce este preferată teza „asasinului singuratic”

Ionela Bănărescu: S-a comunicat faptul că există o înregistrare de 17 minute…

Ion Cristoiu: 16.

Ionela Bănărescu: 16 minute între Alexandra și polițistul care a preluat.

Ion Cristoiu: Comisarul Constantin Pistol, șeful investigațiilor criminale de la poliția din Caracal. Da.

Ionela Bănărescu: Noi am făcut o solicitare să fie făcută publică această convorbire, nu am primit răspuns. Întrebarea mea este…

Noi despre ce spune Dincă, ce face Dincă nu știm decât, nu de la el, din ce spun alții. Poate că e mut. Dumneavoastră l-ați auzit vreodată vorbind?

Ion Cristoiu: N-ați primit răspuns pentru că nu se dă răspuns.

Ionela Bănărescu: Da. De ce credeți că dacă au putut să dea înregistrarea cu 112, de ce nu o pot da pe aceasta care este în pachetul cu 112?

Ion Cristoiu: Este cel mai important document al acestei anchete. Deci acest caz este, repet, și de vreo săptămână spun într-una oficial, peste tot unde mă duc și scriu, în legătură cu acest document și am să spun de ce este crucial pentru a știi ce s-a întâmplat acolo. Noi nu știm nimic până acum decât, foarte interesant, din avocații din oficiu care ați observat că-l înfundă pe Dincă. Deci el are apărători și toți se duc la televizor și spun Dincă e și mai criminal, Dincă e un monstru, bun. Dar, atenție, foarte important, noi despre ce spune Dincă, ce face Dincă nu știm decât, nu de la el, din ce spun alții. Poate că e mut. Dumneavoastră l-ați auzit vreodată vorbind? Nu l-a auzit nimeni din România zicând mi-e sete. I se pune pe seamă că are televizor în cameră, că a zis bine că mi-ați strâns, dar ați observat, el este un personaj puternic, central, dar nu apare pe scenă, dar toată lumea vorbește. Bun, hai să vă spun documentul acesta. Alexandra sună la 112, ca să înțeleagă telespectatorii, în momentul în care ai o problemă suni la 112, la 112 este un dispecerat fie central fie zonal. Deci dacă tu ești din Caracal, 112 nu e din Caracal, e la nivel central. Sigur, nu discut ce-a zis dispecera. Dispecera sau dispecerul de la STS are misiunea, din ce spui tu, să te repartizeze unuia din dispeceratele de intervenție. Dacă spui mi-e rău și leșin și cutare te trimite la ISU, adică îți face legătura cu ISU care e tot 112. Dacă zice vine unu și cu toporul în cap te trimite la dispeceratul de poliție. Prima convorbire se încheie a venit, a venit, iar un mare mister, de ce ar spune încheie convorbirea a venit, a venit, revine cu telefonul doamna aia de la dispecerat, nu întreabă cine a venit, iar o nebunie, bun. După ce termină și a doua convorbire, dispecera îi dă legătura, și este foarte important, la dispeceratul Slatina, așa se explică de ce Vasilescu ăla… care dispecerat… el habar nu avea cum e Caracalul, el era la Slatina, și ăsta face legătura la poliție. Ultima convorbire cu acest Vasilescu, în care el îi spune nu mă mai ține domnișoară, știți toată povestea asta, că am treabă și ea spune bine, bine, bine nu vine, vine, vine. Deci spune bine, am înțeles, da? Intră în joc poliția din Caracal. Cei de la poliție sună patrula pedestră și spune bă, vedeți că aveți pe acolo un caz de răpire. Unul dintre cei de la poliția pedestră i-a numărul de telefon de pe care sunase fata și o sună, la 11 și 12 minute. Din conținutul acestei prime convorbiri de pe un telefon al lui, el se află scris într-un raport, avem acest rezumat în raportul corpului de control, bun. Se spune că el n-a reușit să afle, ăla pedestru, vine la unitate, la poliție și acolo șeful investigațiilor criminale din poliția Caracal, domnul comisar Constantin Pistol, fie-i numele lăudat, i-a telefonul domnului ăsta și o sună el pe Alexandra și vorbește 16 minute. Urmare a acestei convorbiri, el face un raport scris, bănuiesc că a povestit multe acolo. Acest raport este prezentat în raportul corpului de control un sfert de filă. Deci e clar că corpul de control a văzut raportul, dar nu l-a dat tot. Și atunci noi am spus de sute de ori, domnule, desecretizați ce scrie nea Gigel ăla, Pistol pentru că ei susțin că, nu știu nu mă pricep, convorbirea nu poate fi audio, că a fost pe telefon, dar măcar ce-a scris ăla, că a scris mai multe pagini. Ei, acest, cum ați făcut și dumneavoastră, această cerere de-o simplitate uluitoare se lovește de refuzul domnului Fifor. Deci au desecretizat raportul corpului de control al poliției, nu l-au desecretizat pe acesta, s-a desecretizat ăla de la 112 și cu toate acestea un text… Este crucial pentru că este greu de imaginat că în 16 minute nu a avut loc o convorbire și despre cine e ăla, cum a ajuns ea… n-are cum. Ei spun că în cele 16 minute domnul acesta care era din Caracal, el nu descoperă un moment unde e ea. Dar oricum, refuzul de a desecretiza arată că ceva e în neregulă acolo în ce spune el. Fie că el o ia la întrebări și îi spune da, nu ești la cutare și lasă că nu știu ce, fie că ea spune niște lucruri, de exemplu i se atribuie ei, textual în așa-zisul raport, și fata a zis că bărbatul nu se află lângă ea fiind plecat la farmacie să ia alifie pentru răni. Nu știu doamnă dacă nu e pus de la el pentru că această afirmație pusă pe seama fetei schimbă totul. E greu de presupus că unul din ăsta brută se duce să-ți ia alifie pentru mâini și să-ți mai și spună ție după ce te-a violat și te-a abuzat că mă duc la farmacie. În finalul raportului de la MAI pe care l-am publicat se spune așa: ghilimele, citez, în finalul raportului său, pe care nu-l știm, polițistul spune că pe fond de lătrat de câini, foarte interesantă observație, fata zice că a venit bărbatul și nu mai poate vorbi și din acel moment se închide. De ce este foarte important, convorbirea se termină la 11 și 28, potrivit tuturor datelor Dincă a venit la 12 și ceva. Dar, repet, vă imaginați, nu înțeleg de ce refuză. A încercat și Cumpănașu, am făcut și eu gălăgie, ați făcut și dumneavoastră adresă, ei refuză. Domnul Pistol nu are voie să vorbească cu presa, de ce să nu vorbească? Nu știu dacă a fost audiat penal, nu intern, pentru că el este un martor, e omul cu care a vorbit 16 minute, bănuiesc că o ține minte în afară de ce-a scris.

Ionela Bănărescu: Dar de ce credeți că domnul Fifor, după toate demisiile și aparenta tăiere în carne vie, pur și simplu refuză sau încearcă să-l protejeze pe acest polițist? De ce ascunde tocmai această declarația minoră, deci după atâtea capete tăiate, după atâtea demisii la nivel înalt, de ce se încăpățânează să protejeze tocmai acest document.

Ion Cristoiu: Eu nu cred că protejează polițistul. Deci în documentul respectiv nu știu ce-a scris, noi nu avem convorbirea. Nu știu, deocamdată nu ni s-a spus, am înțeles că până la urmă ele se stochează, nu știu, nu mă pricep, dar față de 112 unde am convorbire înregistrată, am audio, am transcriere limpede, da? Dincoace este clar că ăla când a scris, n-a scris numai jumătate de filă, n-avea cum, a vorbit 16 minute, a scris mai mult, da? Poate că n-a scris mai mult, dar dacă îl întrebi, nu știu, de presă, poate că ne spune ceva, era agitată, nu era agitată, ce-a putut să vorbească. Probabil, după părerea mea, că în această convorbire sunt niște lucruri care sunt secrete de stat. Nu știu, nu știu ce i-a zis fata lui, deci… gândiți-vă că Alexandra vorbește la 112 un minut, două. El vorbește 16 minute, n-ai cum în 16 minute bănuiesc că n-a întrebat-o numai culoarea părului.

Ionela Bănărescu: Ce secrete de stat ar fi putut să-i spună Alexandra, un copil de 15 ani, răpit, sechestrat, violat, bătut, unui polițist? Ce secrete de stat să dețină Alexandra?

Ion Cristoiu: Poate în cursul convorbirii sunt niște elemente care pot trimite la o rațiune de stat. Nu știu, poate că i-a zis.. eu am presupus și ipoteza, plecând acest Dincă de acasă la 8.40, că de fapt a venit un client, nu știu, poate că acolo era un fel de bordel mascat, poate că în timp ce el a plecat, că el pleacă și vrea să se vadă că pleacă, poate că clientul ăla a omorât-o. Poate că acel client e foarte important, eu de aia spun. Nu mă lansez în ipoteze, dar vedeți dumneavoastră cei care sapă neîncredere în instituții sunt instituțiile. Eu spun da, bă, ce vreți? Poftim, nimic deosebit, poate că în raportul ăla nu e nimic. Dar faptul că ei refuză indiferent de cereri, deci nu se poate, conștienți că orice refuz de desecretizare, orice ordin dat lui Pistol să nu vorbească adâncesc bănuielile, e ceva în neregulă. Spuneți-mi dumneavoastră, adică… În știu pe domnul Fifor, el face parte dintr-o echipă PSD-istă care vrea să pară modernă, ați văzut și dumneavoastră, deosebiți de Dragnea. Nu înțeleg, adică dacă ați observat el nici măcar nu răspunde și a fost provocat, cel puțin de mine, pe televizor, domnul Fifor, desecretizați! Cumpănașu a făcut cerere, dumneavoastră ați făcut și am înțeles că ce? Va răspuns că e secret de stat sau ce e, că e de anchetă. Cum să fie de anchetă. Și ca să trag aici o concluzie, nu noi jurnaliștii săpăm neîncrederea în instituțiile statului. Instituțiile statului își sapă neîncrederea pentru că, repet, refuză asta, se fac că lucrează, ați văzut și dumneavoastră, în fiecare dimineață se duc ăia acolo, n-am înțeles ce fac. Acum trei zile căutau un picamer, acum cică vine un escavator, e ceva în neregulă. Eu nu cred că sunt atât de proști, adică nu cred că o anchetă făcută de DIICOT, o anchetă de Parchetul Caracal, da, la un asemenea nivel că ei anchetează un omor nu un trafic. Ei chiar ne iau peste picior, adică ați observat și dumneavoastră, în fiecare zi ne spun că mâine aduc un escavator, dar e atât de greu? Deci e ceva în neregulă în comportament. Dumneavoastră credeți că sunt așa de proști? Eu nu cred, la nivel de DIICOT.

Omul a recunoscut, INML-ul a anunțat deja că e ADN-ul ei. Iertați-mă, nu înțeleg de ce se duc în fiecare zi, în fiecare zi ce? Poate să fie un omor mai omor?

Ion Cristoiu: Hai să lămurim și povestea cu maniacul sexual. Există, sigur, în istorie și în lumea contemporană cazuri de bărbați care, având o traumă psihologică, i-a bătut mama, i-a lăsat nevasta, i-a părăsit iubita, caută în realitate femei pe care să se răzbune. De regulă, ele trebuie să fie de un anumit fel, deci în cazul de față nu avem pentru că Luiza diferă de fata asta. Nu poți să spui că e la fel de blondă și are aceeași ochi. Maniacii sexuali, ca să-i atribuim lui, se satisfac sexual prin omor. Adică au un ritual al omorului, nu ajung la satisfacție sexuală decât dacă o strâng de gât, îi scot ochii, o ard. În cazul de față, potrivit documentelor oficiale ale DIICOT un domn a răpit o minoră, a abuzat-o sexual, a găsit-o cu telefonul în mână, nu eu spun, ei, i-a dat un pumn din greșeală, ați înțeles că din greșeală, nu o omora ritualic și apoi a vrut să scape de cadavru prin ardere. Din punctul acesta de vedere nu e nimic complicat, omul a recunoscut, INML-ul a anunțat deja că e ADN-ul ei. Iertați-mă, nu înțeleg de ce se duc în fiecare zi, în fiecare zi ce? Poate să fie un omor mai omor? E un omor.

Ionela Bănărescu: Păi a ieșit avocatul Luizei în public și a declarat că iese miros de cadavru din pereți, din gropile din curte, că este acolo un fel de groapă comună.

După părerea mea o parte a autorităților se confruntă cu o altă parte, cu altă forță care scoate la iveală. Este singura explicație a acestui balamuc.

Ion Cristoiu: Am înțeles, dar pentru groapă comună nu trebuie preluat de DIICOT, să ne lămurim. Avem o instituție care cheltuiește foarte mulți bani și au și salarii care are drept misiune crimă organizată și terorism.

Ionela Bănărescu: Poate că și de aia s-au dus acolo.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră nu vedeți că ei nu extind ancheta dincolo de curtea lui? Am înțeles, să presupunem că săpând, dărâmând casa descoperă, nu știu, un cadavru, trei cadavre. Și? Tot omor… Adică ăla poate să-l facă și Parchetul General, poate să-l facă și Parchetul de la Olt, hai să spunem, dar n-am nevoie… A, DIICOT-ul trebuie să descopere o rețea și e foarte greu să descoperi. Trebuie să-l iei pe ăla, poate că în rețeaua aia e un cap mare, e un lider mare. În cazul de față, repet, este…

Ionela Bănărescu: Dar ce eforturi ar trebui să facă DIICOT-ul în Caracal unde toată lumea știe de rețelele de traficanți care acționează la vedere și în strânsă prietenie cu poliția. Poliția a apelat la interlopi acolo pentru acest caz. Toată lumea știe că există rețele de prostituție, fiecare a ieșit acum să povestească câte un caz, mă rog, sub anonimat, dar nu e un secret pentru nimeni că acolo sunt rețele de prostituție.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră răspundeți la o întrebare. Orice anchetă de acest gen are și alte piste. Adică nu poți să mergi de două, de trei săptămâni, ăsta e un asasin singuratic, ne ducem, săpăm și mai descoperim încă un… cum l-a descoperit, da? Hai să zice, nici măcar la Luiza nu știm. Bun, am spus, cu tot respectul pentru fetele presupus moarte, altele decât cele două, și dacă descoperi că a omorât 20, tot atâția ani de închisoare face. Adică bun, pe viață. Da, dacă se extinde ancheta atunci de acord. Și atunci există o grijă uriașă să nu cumva să ieși din perimetrul casei ăleia, să nu cumva să ieși din ideea de asasin singuratic, asta mă surprinde pe mine. Ați observat cum adică să iei listing-ul telefoanelor lui acum? Păi primul lucru pe care îl face un polițist, un jandarm de cătun din Franța iei și vezi ai vorbit cu cutare, cutare… sigur că trebuie să fie o chestie oficială, percheziție, dar așa în sine se uită polițistul și zice hopa, stai puțin și apoi… Nu. De ce, pentru că orice idee de rețea trimite, după părerea mea, la un lucru foarte periculos și anume că fetele trăiesc. V-am spus că chiar din dimineața lui 26 ei au zis sunt moarte. Dar de ce? Pentru că dacă sunt vii, dacă sunt în rețea și bănuiesc că sunt în rețea și au fost duse, să spunem, în acel moment începe un coșmar pentru Klaus Iohannis. Unde sunt fetele? Vă imaginați ce-ar însemna ca ancheta să spună au fost luate și sunt la o rețea internațională?

Ionela Bănărescu: Dar cum rămâne cu analiza ADN-ului. ADN-ul așa cum știm nu minte.

Ion Cristoiu: E raport preliminar, atenție. INML-ul spune că ei nu au raport final sau poate că să zicem că raportul final… ce-i ăla preliminar și final. Dar dacă ați observat o altă caracteristică a autorităților este să lase loc pentru dat înapoi. Pentru că după părerea mea o parte a autorităților se confruntă cu o altă parte, cu altă forță care scoate la iveală. Este singura explicație a acestui balamuc. Dacă ar fi o acțiune unitară, a unui întreg sistem, el sigur ar înăbuși în două, trei zile. Putem să ne ducem noi cu presa… că noi n-avem cum. Dar faptul că prin Cumpănașu, prin alții ies la iveală probabil că forța asta care încearcă să ascundă, cu f mare, știe că forța cealaltă are documente. Și atunci ezită. Domnul Bănilă a refuzat vineri seara, 2 august, să anunțe oficial că potrivit raportului preliminar Alexandra e moartă, a pus-o pe doamna Birchall. Probabil că el știe ce știe, domnule, dar de ce să intru eu aici? Asta este una din explicațiile acestor contradicții.

Nu cred că este vorba de bătaie, cred că este vorba ca Dincă să-și asume asta, încercând să ocrotească și el

Ionela Bănărescu: V-aș mai întreba de faptul că la prima percheziție nu s-au găsit probe de sânge, nu s-a găsit mai nimic, după care s-au găsit. Întrebarea mea este cumva s-au dus acolo să caute probe sau să ascundă probe? Ce părere aveți despre o asemenea ipoteză.

Ion Cristoiu: Da. Este foarte interesantă întrebarea. Potrivit documentelor oficiale, nu vorbesc niciun moment pe surse, pe documente. Potrivit documentelor oficiale, au intrat în prima etapă un grup foarte mare de polițiști. Deci au intrat de la Caracal, a intrat procurorul și au început percheziția pentru căutare. Într-o oră percheziția pentru căutare s-a transformat în cercetare la fața locului pentru omor. Deci au început cercetarea de omor. Preluat de către Tribunalul Olt, o să vă faceți cruce câți inși au venit. Criminaliști de la Olt, da, criminaliști de la Caracal, criminaliști de la București, domnul Varga a venit cu o întreagă echipă și acum spuneți-mi și mie această echipă de criminaliști care bănuiesc că au zeci de omoruri… cum să spun, ei fac cercetare la fața locului timp de 14 ore pe omor nu pe altceva. Și ei nu descoperă pete de sânge și ele se descoperă peste două săptămâni. Nu știu, orice… nu absolvent de facultate al Academiei de Poliției, în anul întâi… prima dată când te duci pe omor și cauți pete de sânge și acum se descoperă în câteva… și ei descoperă peste două săptămâni pete de sânge pe noptieră? Dacă ați observat dumneavoastră descoperirile ulterioare nu sunt urmare a unor ascunzișuri. Adică au săpat undeva în podele și era acolo un puț și în fundul puțului… Nu. Ei, pe noptiera pe care au văzut-o ăia, nici nu știți câți au venit acolo, am înțeles că au fost la nivel de 50 de inși, deci 50 de inși au făcut percheziții unde sunt probe de omor, da? și după aia au plecat de acolo, am înțeles, cu niște oase care le-au dus la INML. Există o singură bănuială, anume faptul că el după ce recunoaște este adus la București, mai ține-ți minte. Acolo pot să suspectez faptul că a fost o încercare de a scoate presa din dispozitiv. Pentru că ei se bâlbâie, țineți minte pentru că ei l-au adus la București pentru niște pretinse dureri, a spus că-l pun la poligraf, mai ține-ți minte? Domnul Bănilă spune că nu vom relua decât peste o săptămână cercetarea, o reiau a doua zi și a doua zi ați văzut cum descoperă ei în fiecare zi câte ceva.

Ionela Bănărescu: Păi această cerere a domnului Dincă, a acuzatului, de a fi văzut de un medic legist pentru că a fost bătut, există posibilitatea să zică adevărul. Poate că a fost bătut.

Ion Cristoiu: Nu cred, nu cred că de aia a recunoscut. Hai să vă spun istoria recunoașterii lui. În seriale, chiar mai bune sau mai proaste…

Ionela Bănărescu: Mă refeream la faptul că există suspiciunea asta, că tot despre suspiciuni vorbim, că ar fi fost bătut să spună ce trebuie.

Ion Cristoiu: Asta sunt de acord. Nu, eu spun următorul lucru, în seriale din start de la episodul întâi personajele au o logică, minimă. În cazul acestui serial există… personajul ăsta nu are logică. Ba e asasin cu sânge rece, da, dar asasinul cu sânge rece, potrivit avocaților, în noaptea de sâmbătă spre duminică a avut remușcări. A avut remușcări și zice că a recunoscut. Nu știm nici acum ce a recunoscut. Potrivit tuturor procedeelor juridice nu există recunoaștere, adică nu eu vin la dumneavoastră și sunteți anchetator și zic da am ucis-o și dumneavoastră râdeți și cum ai ucis-o, că trebuie să începi să povestești și zici am ucis-o cutare, cutare, cutare, după ce ai terminat de scris te ia anchetatorul și spui uite toporul, uite groapa. În cazul lui, ați observat, zice că pe Luiza a aruncat-o în Olt, se duce cu el și spune n-am aruncat-o în Olt am aruncat-o în Dunăre, undeva după asta, revine doamna Georgiana și spune nu, a fost arsă. Nu cred că este vorba de bătaie, cred că este vorba ca el să-și asume asta, încercând să ocrotească și el pentru că în mafie… deci aceste rețele de trafic de minore sunt printre cele mai dure, mai dure chiar decât mafia. Ele nu acționează transfrontalier în sensul că iau din România tipe care fac… pe șoseaua de Centură. De regulă ele iau, am văzut și în cazul Epstein din America, ele iau comenzi, adică sunt oameni cu foarte mulți bani care vor, nu știu, o fată gen Alexandra. Ele sunt ochite, răpite și duse și de aia nici nu mai revin pentru că ele nu sunt scoase pe stradă, sunt ținute și duse la domni, la… așa cred, din punctul meu de vedere, poate fi și varianta asta. În aceste condiții, în mafie, dacă intri la pușcărie, deci intră foarte mulți dintre ei și ai 15 ani, când ai intrat, potrivit tuturor documentelor, vine un gardian la tine și spune, atenție, nu spui nimic, în timpul ăsta familia are cutare, cutare, avem noi grijă, dacă spui te spânzurăm a doua zi, normal, și familia ta va avea… Nu este exclus ca el să-și asume un lucru pe care nu l-a făcut pentru că bâlbâielile unui om care recunoaște totul, cum spuneați dumneavoastră, adică cum recunoști totul și apoi nu poți să spui unde e cadavrul. Dacă ați observat ei fac cercetare la fața locului ca și cum criminalul nu le-ar fi zis nimic. Una e cercetarea la fața locului și alta este reconstituirea. Când ăla a zis nu mai e nevoie de cercetare că te duce el direct și tu, sigur, iei proba de sânge ca să vezi dacă nu minte. În cazul de față ați observat că de o săptămână și ceva noi nu avem de-a face că Dincă le spune mergem aici, da? Nu. Ei fac cercetare. N-ar trebui să le spună Dincă de faptul că are în pereți fete? Repet, ce-l oprește pe un om ca ăsta că a omorât una, două, trei, patru nu contează. Adică ce l-ar opri pe el, da domnule, am omorât 100, cum a fost și în Cipru, și merge la pușcărie, indiferent de câte a omorât tot pe viață poate să fie. Deci comportamentul acestui personaj despre care nu știm nimic. El până la 6 dimineața vineri era un om normal. Adică nu erau probe că el era dintr-o rețea, că e criminal.

Ionela Bănărescu: Ne oprim astăzi cu discuția aici și rămâne să ne revedem în clipa în care apar…

Ion Cristoiu: Măcar când se desecretizează raportul ăla.

Ionela Bănărescu: Apar noi informații.