Alegeri în Danemarca: Mette Frederiksen este în drum spre Rege, după ce partidul ei a înregistrat cel mai slab rezultat din 1903. Cine este fostul premier care ar putea înclina balanța la Copenhaga

Regele Frederik al X-lea al Danemarcei o va primi, miercuri dimineața, pe prim-ministrul Mette Frederiksen, care îl va informa pe despre rezultatele alegerilor care au avut loc, ieri, în țară și situația parlamentară.

Social-democrații prim-ministrului Mette Frederiksen au obținut cele mai multe voturi la alegerile din Danemarca de marți, dar au înregistrat cel mai slab rezultat din 1903 încoace, întrucât blocul său de coaliție nu a reușit să obțină majoritatea, scrie BBC.

Cu 21,9% din voturi, partidul lui Frederiksen deține în continuare, de departe, cel mai mare număr de mandate, însă gruparea sa de stânga s-a situat cu mult sub pragul de 90 de mandate necesare pentru a forma o majoritate.

FLASH NEWS Ilie Bolojan, în vizită la termocentrala de la Iernut: „Un proiect esențial pentru sistemul energetic al României”

18:55

FLASH NEWS Marș de 9 mai cu interdicții la Chișinău. Mai mulți participanți îmbrăcați în costume sovietice au fredonat în cor „Katiușa”

18:29

Social-democrații se află la putere din 2019, iar Frederiksen le-a spus susținătorilor entuziaști că îi „pare rău că nu am obținut mai multe voturi”.

Într-un mesaj plin de încredere, ea a adăugat: „Nimic nu mă poate întrista astăzi, având în vedere că social-democrații au devenit din nou partidul politic preferat al danezilor”.

Principalul rival de dreapta al social-democraților, Partidul Liberal, a înregistrat, de asemenea, cel mai slab rezultat din ultimul secol, cu doar 10,1%, rămânând în urma Partidului Stânga Verde (SF).

Frederiksen mai are încă șanse să rămână la putere pentru un al treilea mandat, însă Danemarca este condusă de obicei de guverne de coaliție, așa că se prefigurează acum negocieri dure, care ar putea dura zile sau săptămâni.

Pe buletinul de vot au figurat douăsprezece partide politice diferite.

Cu un total de 84 de locuri, „blocul roșu” al partidelor de stânga a obținut un ușor avantaj față de „blocul albastru” de dreapta, care deține în total 77 de locuri.

Niciunul dintre cele două blocuri nu a reușit să atingă pragul de 90 de locuri necesar pentru a obține majoritatea în parlamentul danez, care numără 179 de locuri.

„Am fost responsabilă pentru această țară minunată timp de aproape 7 ani”, a continuat Frederiksen. „Sunt în continuare pregătită să îmi asum responsabilitatea în calitate de prim-ministru al Danemarcei.”

Lars Løkke Rasmussen, ar putea înclina balanța puterii în Danemarca

Cu toate acestea, Partidul Moderat, un partid mic de centru care deține 14 locuri, are acum puterea de a juca rolul de „kingmaker”, iar toate privirile sunt îndreptate către liderul său, fostul prim-ministru Lars Løkke Rasmussen.

El a preluat inițiativa în gestionarea conflictului dintre Groenlanda și Statele Unite și a devenit viral datorită salutului cu pumnul pe care l-a făcut după o întâlnire cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, la Washington.

Cu pipa sa caracteristică în mână și înconjurat de susținători marți seara, Rasmussen le-a spus celor prezenți că este în favoarea formării unui guvern de centru.

„Ne situăm la mijloc”, a spus el. „Suntem pregătiți.”

Însă Troels Lund Poulsen, liderul liberalilor, cel mai mare partid al blocului albastru, a exclus categoric posibilitatea de a intra din nou în guvern alături de social-democrați și l-a îndemnat pe Rasmussen să i se alăture în tabăra de dreapta.

Corespondenta postului DR, Christine Cordsen, a sugerat că cel mai probabil rezultat este un guvern de centru-stânga format din social-democrați, Roșii-Verzi, Moderați și Partidul Social-Liberal Danez.

Alegerile au avut loc în urma cererilor repetate ale președintelui american Donald Trump de a achiziționa Groenlanda, un teritoriu danez semi-autonom.

Frederiksen, în vârstă de 48 de ani, a convocat alegerile cu câteva luni mai devreme decât se aștepta, mizând pe faptul că creșterea popularității sale în sondaje, determinată de modul în care a gestionat amenințarea președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda, o va ajuta să obțină un al treilea mandat.

Cu toate acestea, campania electorală a fost dominată mai degrabă de preocupările interne decât de cele geopolitice. Printre acestea s-au numărat costul vieții, starea economiei și problemele legate de protecția socială, deși nivelul ridicat de pesticide din apa potabilă – din cauza creșterii porcilor – și amprenta climatică a agriculturii au devenit, de asemenea, o preocupare pentru alegători.