După pandemie, un nou lockdown a început, cel pe energie. „Mergeți pe jos dacă vă pasă” e noul „stați în casă dacă vă pasă”. Ce măsuri urmează

Publicat: 23 03. 2026, 14:27
Actualizat: 23 03. 2026, 14:48

Din ce în ce mai multe voci, de la șeful OMV săptămâna trecută, la directorul Agenției Internaționale pentru Energie, susțin, practic, un nou „lockdown”, de data aceasta în ceea ce privește deplasările cu mașina, din cauza creșterii prețurilor la petrol, care a declanșat o reacție în lanț la nivel mondial. Alte țări, cel mai recent exemplu fiind Slovacia, au început să restricționeze „la pompă” vânzările de carburanți peste anumite limite.

În România, guvernul Bolojan a declarat în România stare de criză pe piața energetică și spune că „monitorizează” situația și va lua măsuri de plafonare a prețului pe lanțul comercial. De asemenea, guvernul a anunțat și că va limita exporturile de petrol, însă nu a dat detalii suplimentare, cum ar fi prețul viitor al combustibililor sau cantitățile care vor fi limitate la export. Întrebarea care rămâne este, ce va face, concret, guvernul Bolojan?

„Lucrați de acasă, evitați călătoriile“

Directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a lansat luni un avertisment grav, afirmând că intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea declanșa cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii.

Potrivit oficialului, războiul din Orientul Mijlociu a provocat daune „grave” la peste 40 de instalații energetice din 9 țări, astfel că economia mondială se confruntă acum cu o „amenințare extrem de gravă”.

„Nicio țară nu va fi ferită de efectele acestei crize dacă situația va continua să evolueze în această direcție”, a declarat Fatih Birol, luni, la Clubul Național de Presă din Canberra, Australia.

Conform șefului AIE, criza din Orientul Mijlociu are un impact cumulat mai grav decât cele două crize petroliere din anii 1970 și decât efectele războiului dintre Rusia și Ucraina asupra piețelor de gaze.

„Mulți dintre noi își amintesc cele două crize petroliere consecutive din anii ’70… Pe atunci, în fiecare dintre aceste crize, lumea a pierdut aproximativ cinci milioane de barili pe zi, adică, în total, 10 milioane de barili pe zi”, a declarat Birol. „În prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, adică mai mult decât în cazul celor două șocuri petroliere majore luate împreună.”

„Unele dintre arterele vitale ale economiei globale, precum produsele petrochimice, îngrășămintele, sulf și heliu — comerțul cu acestea este întrerupt, ceea ce ar avea consecințe grave pentru economia globală”, a spus Birol.

AIE a declarat că propunerile sale reprezintă măsuri pe care guvernele, întreprinderile și gospodăriile le-ar putea lua pentru a atenua impactul negativ asupra consumatorilor cauzat de recenta creștere a prețurilor la energie. Agenția adaugă că aceste propuneri includ munca de acasă, reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi cu cel puțin 10 kilometri pe oră și evitarea călătoriilor cu avionul în cazul în care sunt disponibile alte mijloace de transport.

Prețurile petrolului, în continuă creștere

Întrucât sfârșitul conflictului SUA-Israel cu Iranul nu se întrezărește, prețurile petrolului continuă să crească. Luni dimineață, Israelul a lansat un nou val de atacuri împotriva Teheranului, iar Iranul a avertizat că va lovi centralele electrice din Orientul Mijlociu dacă președintele american Donald Trump își va pune în aplicare, în următoarele ore, amenințarea de a bombarda centralele electrice din Republica Islamică.

Luni dimineață, prețul țițeiului american WTI a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, iar țițeiul Brent, referință la nivel internațional, se tranzacționa la peste 113 dolari pe baril.

Birol a adăugat că, dată fiind situația, se consultă cu guvernele din Europa și Asia cu privire la posibilitatea eliberării unor noi rezerve de petrol.

„Vom vedea, vom analiza piețele”, a spus el. „Dacă va fi necesar, desigur, vom face acest lucru, dar vom analiza condițiile, vom evalua piața și vom discuta cu țările membre.”

AIE a coordonat deja cea mai mare eliberare de stocuri de petrol de urgență din istoria sa – 400 de milioane de barili.

De asemenea, directorul general al OMV, Alfred Stern, a avertizat că Europa riscă să se confrunte cu o gravă penurie de combustibil în Europa. Unele benzinării din Austria sunt deja fără stocuri de combustibil. Înainte de a veni în România, șeful OMV a dat un sfat șoferilor: „Conduceți mai puțin. Am putea rămâne fără combustibil.”

Politicienii subestimează amploarea crizei, spune Birol

Săptămâna trecută, șeful AIE, Fatih Birol, avertiza că politicienii și piețele subestimează încă amploarea crizei cu care ne confruntăm. El a afirmat că ar putea dura șase luni sau mai mult pentru a restabili complet fluxurile de petrol și gaze din Golful Persic.

În ultimele zile țări precum, Austria, Italia, Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia sau Macedonia de Nord au anunțat diferite măsuri pentru a face față crizei de carburanți. În România, însă, soluțiile au întârziat să apară. Totuși, premierul Ilie Bolojan a convocat, astăzi, la Palatul Victoria, grupul de lucru pentru analizarea creșterii prețurilor la combustibili și identificarea soluțiilor menită să reducă impactul asupra economiei și populației.

Guvernul României declară situație de criză pe piața petrolului

Astfel, Guvernul anunță că va declara marți situație de criză pe piața carburanților și va limita, prin Ordonanță de Urgență, adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile.

Măsurile vor fi luate pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire cu câte 3 luni, iar adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică. De asemenea, guvernul va permite producătorilor să reducă procentul de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final.

Ce alte măsuri au luat țările

Rând pe rând țările UE au anunțat, săptămâna trecută, soluții pentru a face față crizei carburanților.

Austria

Pe 18 martie, coaliția de guvernare din Austria a anunțat că va reduce temporar taxele pe benzină și motorină și va limita câștigurile comercianților cu amănuntul pentru a proteja consumatorii de creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului.

„Reducem taxa pe hidrocarburi și introducem măsuri pentru a limita marjele de profit pe întregul lanț valoric. Aceste măsuri specifice vor determina scăderea prețului motorinei și al benzinei cu aproximativ 10 (euro) cenți /(12 cenți) pe litru”, a declarat cancelarul Christian Stocker.

Slovacia

Guvernul Slovaciei a aprobat, de asemenea, o hotărâre care permite stațiilor de alimentare să limiteze vânzările de motorină pentru populație. De asemenea, pentru a combate așa-numitul „turism de combustibil”, autoritățile de la Bratislava au decis să stabilească prețuri mai mari pentru autovehiculele cu numere de înmatriculare străine. Decizia guvernului va fi valabilă timp de 30 de zile și nu se aplică benzinei.

Italia

Și Italia a redus accizele la carburanți, ca parte a măsurilor menite să ajute familiile și întreprinderile să facă față creșterii costurilor energetice.

„Reducem prețul combustibilului cu 25 de cenți pe litru, pentru toată lumea”, a declarat premierul Giorgia Meloni. Mai exact, decretul privind combustibilii prevede reducerea accizelor, ceea ce se traduce printr-o scădere a prețului cu 25 de cenți pe litru pentru motorină și benzină și cu 12 cenți pe kilogram pentru GPL.

Slovenia

Slovenia a limitat, sâmbătă, achizițiile de combustibil pentru a combate penuria de la pompe. Astfel, conform noii legi, alimentarea cu combustibil la o stație de alimentare este limitată la 50 de litri pe zi pentru o persoană fizică și 200 de litri pentru o persoană juridică și antreprenorii privați, cum ar fi fermierii.

Restricțiile vor rămâne în vigoare până la noi dispoziții, a anunțat sâmbătă seara prim-ministrul Robert Golob.

Macedonia de Nord

În Macedonia de Nord, taxa pe valoarea adăugată (TVA) aplicată combustibililor va fi redusă de la 18 la 10 la sută, a anunțat, duminică, prim-ministrul Hristijan Mickoski, după ce Guvernul a ținut o ședință extraordinară în cadrul căreia s-a analizat situația legată de criza aprovizionării cu petrol și produse petroliere. Mickoski afirmă că, în urma măsurii luate de guvern, se așteaptă ca prețul benzinei să se mențină neschimbat, în timp ce prețul motorinei ar crește cu aproximativ trei până la trei denari și jumătate (0,04 până la 0,05 euro) pe litru”. Reducerea taxei va dura două săptămâni și va intra în vigoare luni, la miezul nopții.

Ce măsuri extreme recomandă autoritățile cetățenilor

Pentru a face față cât mai bine crizei carburanților, autoritățile le-au făcut câteva recomandări „extreme“ consumatorilor. Aceste recomandări au fost de așa natură, încât i-au făcut pe oameni să se teamă că un nou lockdown, precum cel din pandemia de COVID-19 ar putea fi instituit.

 


RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Slovenia limitează achizițiile de combustibil pentru a combate penuria de la pompe. Ce cantități pot cumpăra cetățenii persoane fizice și fermierii

Prețurile carburanților din România bat record după record. Benzina s-a scumpit pentru a 10-a oară de la începutul războiului. Bolojan susține că e “populist” să intervină

Și Italia anunță scăderea prețului la carburanți. Anunțul a fost făcut de premierul Meloni

Criza carburanților se acutizează în Europa. Slovacia limitează vânzările de motorină pentru populație. Ce măsuri drastice ia pentru a combate „turismul de combustibil”