„Dosarul Pfizergate” se întoarce. Decizia prin care România a fost obligată să achite 600 de milioane de euro reaprinde scandalul achiziților comunitare de vaccinuri, în care Ursula von der Leyen și soțul ei sunt acuzați de corupție

Decizia tribunalului de la Bruxelles de a condamna România la plata a 600 de milioane de euro, în procesul vaccinurilor anti-COVID de la Pfizer, readuce în prim-plan ancheta autorităților belgiene care a vizat implicarea Ursulei von der Leyen și a soțului acesteia, într-un dosar de achiziții de vaccinuri împotriva coronavirusului, de la Pfizer, în valoare de miliarde de euro.

În plină perioadă de austeritate, România este nevoită să achite un sold restant în valoare de 600 de milioane de euro, pentru un contract de achiziție a 28 de milioane de doze de vaccin Pfizer, din 2021. Povestea începe, de fapt, imediat după izbucnirea pandemiei de COVID, când Comisia Europeană a semnat un contract în valoare de 35 miliarde de euro cu compania producătoare de vaccinuri Pfizer-BioNTech, notează Politico.

Ursula von der Leyen și soțul ei ar fi beneficiat de pe urma unui contract Pfizer finanțat prin fonduri europene

Acest contract generos i-ar fi avantajat chiar pe Ursula von der Leyen și pe soțul acesteia, Heiko von der Leyen, directorul medical al companiei Orgenesis Inc., firmă parteneră a germanilor de la BioNTech, în producerea vaccinului anti-COVID.

Producția serului anti-coronovirus de la Pfizer a fost finanțat printr-un program de investiții al Uniunii Europene, Global Gateway, cu fabuloasa sumă de 300 miliarde euro.

Contractul Pfizer, negociat de Ursula von der Leyen cu șeful companiei prin mesaje pe WhatsApp

Contractul, pentru 1,8 miliarde de doze de vaccinuri, ar fi fost negociat chiar de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin mesaje pe WhatsApp, trimise șefului Pfizer, Albert Bourla, au transmis Politico.

Ancheta a fost deschisă inițial de autoritățile judiciare belgiene din orașul Liège la începutul anului 2023, după ce lobbyistul Frédéric Baldan a depus o plângere penală la parchet.

Acuzațiile lui Baldan au avut ca obiect un presupus schimb de mesaje între von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla, pentru negocierea a ceea ce a devenit cel mai mare acord de vaccinuri al UE din pandemia COVID-19, în afacerea numită „Pfizergate”.

Ursula von der Leyen, vizată de EPPO pentru „imixtiune în funcțiile publice, corupție și conflict de interese”

Dosarul a fost ulterior preluat de procurorii Parchetului European (EPPO), care au demarat o investigație în cazul șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru „imixtiune în funcțiile publice, distrugerea SMS-urilor, corupție și conflict de interese”, mai notează presa internațională. Cu toate acestea, deși EPPO beneficiază de toate resursele necesare, Ursula von der Leyen nu a fost vizată, oficial, în anchetă.

Ursula von der Leyen și șeful Pfizer au refuzat să dea explicații Comisiei pentru pandemia de COVID-19 a UE

În ianuarie 2023, mai mulți eurodeputați de la conducerea Comisiei pentru pandemia de COVID-19 a Parlamentului European au chemat-o pe Ursula von der Leyen în fața grupului, potrivit unei declarații a președintelui acestei Comisii, europarlamentarul belgian Kathleen Van Brempt, pentru Poltico. Șefa Comisiei Europene i-au fost solicitate explicații pentru rolul pe care l-a avut în gestionarea contractelor pentru achiziția de vaccinuri în timpul pandemiei.

Comisia pentru pandemia de COVID din Parlamentul European a audiat reprezentanți ai Curții de Conturi, cât și Ombudsmanul UE (Avocatul Poporului din cadrul UE). Cei care s-au erijat de explicații pe această temă sunt chiar Ursula von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla.

Ursula von der Leyen a evitat să facă declarațiile publice pe tema acestui subiect, iar directorul companiei Pfizer, Albert Bourla, a refuzat citația Comisiei pentru pandemia de COVID-19, și a trimis un reprezentant.

Acțiunile șefei Comisiei Europene, exceptate de la regulile UE

Regulamentele 1049/2001 al Parlamentului European și cel al Consiliului European, din 30 mai 2001, stabilesc că orice cetățean al UE are acces direct și simplificat la documentele Comisiei, Parlamentului European și Consiliului European. În mod bizar, aceeași transparență nu s-a aplicat și în ceea ce privește documentele Comisiei pentru contractele în cauză.

Ursula von der Leyen, „taxată” de Tribunalul General al Uniunii Europene

Tribunalul General al Uniunii Europene a decis în mai 2025 că Uniunea Europeană nu ar fi trebuit să refuze cererea jurnaliștilor de la The New York Times de a elibera mesajele dintre Ursula von der Leyen și directorul Pfizer, timp ce Uniunea Europeană negocia achiziția de vaccin împotriva coronavirusului.

„Comisia nu se poate limita să declare că nu deține documentele solicitate, ci trebuie să ofere explicații credibile care să permită publicului și Curții să înțeleagă de ce documentele respective nu pot fi găsite”, au declarat judecătorii Curții în decizia lor.

„De asemenea, Comisia nu a reușit să explice într-un mod plauzibil de ce a considerat că mesajele text schimbate în contextul achiziției de vaccinuri COVID-19 nu conțineau informații importante”, au adăugat aceștia.

România, dată în judecată de Pfizer pentru un contract de 28 de milioane de doze de vaccin Pfizer

Pfizer a dat în judecată statul român, la Bruxelles, în ianuarie 2024, pentru că ar fi încălcat contractul pentru achiziția de vaccinuri anti-Covid încheiat în pandemie.

Statul român a contractat 28 de milioane de doze de vaccin de la Pfizer, în valoare de aproximativ 550 de milioane de euro. Autoritățile din țara noastră nu au mai comandataceste doze, prevăzute în contract, deoarece pandemia de COVID se terminase.

Cum a motivat tribunalul de la Bruxelles că România e bună de plată

Judecătorii belgieni au decis că România trebuie să achite companiei Pfizer suma de 600 de milioane de euro pentru vaccinurile contractate. Tribunalul de la Bruzelles a motivat că scăderea ratei de infectare cu COVID-19 de la acel moment, adică din 2023, nu reprezintă „circumstanțe care să justifice anularea sau modificarea obligațiilor contractuale ale României cu privire la Pfizer”.

„Se observă că România nu a îndeplinit condițiile de încetare a acordului de cumpărare și că România nu a reușit să demonstreze că acordul – în special în ceea ce privește prețul și numărul de doze – a reprezentat un abuz de putere dominantă a Pfizer”, potrivit instanței belgiene.

Potrivit instanței belgiene, nu au fost descoperite lacune cu privire la modalitatea în care compania Pfizer a obținut contractul de livrări de vaccinuri COVID-19.

FOTO: Mediafax/Profimedia

• Anunțul oficial al ministrului Sănătății în scandalul Pfizer. Ce va face România cu 29 de milioane de doze de vaccin de care nu are nevoie
• Prima reacție a lui Alexandru Rafila, ministrul Sănătății care a blocat achizițiile de vaccinuri. Pfizer a mers în instanță, Moderna a renunțat
• AUR intervine în scandalul vaccinurilor: Solicităm anchetarea penală a tuturor celor responsabili