INTERVIU | Când scăpăm de dosarul cu șină și de cozi la instituțiile statului. Consilierul guvernamental Iulian Popescu: ”Cetățeanul nu mai trebuie să facă pe curierul între instituțiile statului” – VIDEO

INTERVIU | Când scăpăm de dosarul cu șină și de cozi la instituțiile statului. Consilierul guvernamental Iulian Popescu: ”Cetățeanul nu mai trebuie să facă pe curierul între instituțiile statului” - VIDEO
Iulian Popescu, consilierul pe digitalizare al premierului Florin Cîţu
Publicat: 26/08/2021, 11:00

„Dosarul cu șină”, cozile și timpii de așteptare la ANAF, Evidența Populației și la alte instituții de unde trebuie să obținem documente vitale pentru diferite activități zilnice ar trebui să devină istorie o dată cu digitalizarea administrației publice. Un proces lung, costisitor și „criptat” în termeni tehnici. Iulian Popescu, consilierul pe digitalizare al premierului Florin Cîţu, a explicat, într-un interviu pentru Gândul, cum ne va simplifica digitalizarea interacțiunea cu instituțiile statului, dar și stadiul în care sunt în acest moment diferite proiecte derulate la nivelul ministerelor.

Între proiectele urgentate de Guvern în acest moment se numără digitalizarea infrastructurii legate de documentele care țin de evenimentele de viață: certificat de naștere, de căsătorie, de deces, de divorț etc, ne-a declarat Iulian Popescu. Proiectul, implementat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), ne va scurta considerabil timpii de așteptare pentru obținerea acestor documente.

În același timp, vom fi scutiți de efortul de a le obține și legaliza de fiecare dată avem nevoie de ele la diferite alte instituții, pentru că acestea vor putea transmite „dosarul digital” de la una la alta.

„Principiul de bază este acela ca un cetățean român să nu fie nevoit să facă pe curierul între instituțiile statului român, oricare ar fi acestea. Acest principiu, în limbaj tehnic «only once», presupune ca toate documentele să fie depuse într-un singur loc, de unde instituțiile să le poată prelua și prelucra mai departe (…) Vrem să finalizăm cât mai repede digitalizarea infrastructurii legate de documentele care țin de evenimentele de viață (MAI): certificat de naștere, de căsătorie, deces, divorț etc. (…) La ANAF, sunt proiecte foarte importante, între care facturarea electronică. Aici este un element important pentru reducerea evaziunii, îmbunătățirea colectării TVA, lucruri foarte importante pentru consolidarea bugetară din următorii ani”, explică Iulian Popescu.

Specialistul în IT a vorbit și de schimbările pentru mediul de business, unde se dorește pentru început simplificarea documentele pentru achiziții.

”Nu sunt greu de obținut dar sunt foarte sâcâitoare. Discutăm despre certificatul constatator de la ONRC, despre cazierul judiciar și cazierul fiscal. Toate aceste documente sunt solicitate în nenumărate situații (…) Vorbim despre granturi pentru digitalizarea companiilor. Suntem interesați ca România să devină principalul hub IT din regiune și pentru aceasta trebuie să îmbunătățim cadrul legislativ și să încurajăm creșterea pieței”, spune Iulian Popescu.

Care sunt obiectivele prioritare ale Guvernului în ce privește digitalizarea administrației publice?

Din perspectiva priorităților Guvernului, pornim de la principiul în jurul căruia construim toate proiectele sau analizele: acela ca un cetățean român să nu fie nevoit să facă pe curierul între instituțiile statului român, oricare ar fi acestea. Acest principiu, în limbaj tehnic „only once”, presupune ca toate documentele să fie depuse într-un singur loc, de unde instituțiile să le poată prelua și prelucra mai departe. Acesta ține de interoperabilitatea instituțiilor.

În acest moment, ne concentrăm pe finalizarea proiectelor în curs, respectiv cele finanțate prin Programul Operațional Competitivitate (POC) și prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA). În aceste proiecte sunt mai multe ministere implicate și sunt foarte importante pentru România.

Este vorba despre digitalizarea infrastructurii legate de documentele care țin de evenimentele de viață (MAI): certificat de naștere, de căsătorie, deces, divorț etc.

Ministerul Muncii are mai multe proiecte în derulare: digitalizăm mai multe procese legate de persoanele cu dizabilități, procesul de adopție.

ONRC are un proces important în implementare a unui proiect pentru îmbunătățirea serviciilor pe care le oferă mediului de business. Ei sunt mai bine informatizați decât alte instituții, dar prin acest proiect vom duce lucrurile la un alt nivel. Dorim ca ONRC să preia tot ce înseamnă înregistrări și modificări aduse registrului ONG, pentru că au deja platformă și personal. Suntem în discuții cu Ministerul Justiției pentru acest lucru.

La ANAF, sunt proiecte foarte importante, între care facturarea electronică. Aici este un element important pentru reducerea evaziunii, îmbunătățirea colectării TVA, lucruri foarte importante pentru consolidarea bugetară din următorii ani.

La Ministerul Justiției se derulează un proiect ce ține de îmbunătățirea ECRIS, dosarele din instanțe. Se va face o nouă versiune – ECRIS 5 -, iar până atunci, vechiul ECRIS va fi interoperabil între instanțe.

Sunt mai multe proiecte prinse în PNRR, însă acestea pe care le-am menționat trebuie să fie gata până pe 31 decembrie 2023. Unele dintre ele nu au ajuns nici măcar la licitație pentru desemnarea furnizorului, și aici mă refer la platformele software, pentru că acestea sunt cele mai importante. Restul licitațiilor privind echipamentele hardware sau securitate sunt subsecvente, pentru că furnizorul de software trebuie să aibă timp să și dezvolte aceste sisteme.

Care sunt pașii pe care i-ați identificat pentru asigurarea interconectării și interoperabilității diferitelor „insule de digitalizare” de la nivelul administrației publice? Cum se va ușura astfel interacțiunea românilor cu instituțiile statului?

La capitolul interoperabilitate și dezvoltare a serviciilor publice, Guvernul are ca prioritate dezvoltarea mediului de business și a industriei IT&C. Vorbim despre granturi pentru digitalizarea companiilor. Suntem interesați ca România să devină principalul hub IT din regiune și pentru aceasta trebuie să îmbunătățim cadrul legislativ și să încurajăm creșterea pieței.

Aici pot enumera măsuri punctuale, care nu implică mari costuri, ci doar o modificare a legislației într-un spirit inovativ, în sensul că putem fi proactivi și să nu mai așteptăm reglementări de la Comisia Europeană și să lucrăm la cadrul legislativ sub presiunea infringementului.

Spre exemplu, am putea legifera testarea mașinilor autonome. Echipe de români lucrează la diferite companii, lucrează la proiecte de mașini autonome și ar fi păcat să nu poată face testarea tot în România. Cum foarte puține țări din UE sunt în proces de a legifera aceste aspecte – mă refer la Germania și Franța , cred că România poate avea avantaje dacă ar fi printre primele țări europene care permit aceste testări, în contextul în care avem o piață puternică automotive.

Este un mesaj bun pentru piața internă și externă, pentru că dăm un semnal că suntem foarte prietenoși cu digitalizarea și că nu mai suntem doar followers, ci inițiatori. Similar, am putea proceda și în cazul dronelor autonome.

O altă inițiativă ar putea fi legată de fondurile alternative de investiții, ca să putem aduce mai mulți bani în România, încurajarea mentoratului pentru antreprenoriat și acceleratoarelor de business în IT.

De asemenea, avem în vedere și introducerea unor mastere de user experience în cât mai multe universități, pentru că dacă despre securitate cibernetică se vorbește de ceva vreme în mediul universitar, din perspectiva managementului de produs, a creării de produse inovative, nu avem încă o curriculă adaptată cerinței de piață. Este vorba despre pregătirea studenților pentru a gândi produse inovative care să pună utilizatorul în centrul ecosistemului. Noi nu prea avem această competență, deși suntem foarte performanți la capitolul tehnică.

Ne uităm la modelul creat de Marea Britanie, care are precedente interesante în educație din acest punct de vedere și vrem să creăm programe educaționale de tip Digital Business Academy.

Reprezentanții mediului de business sunt de părere că educația digitală ar trebui să înceapă cât mai devreme. Aveți în vedere introducerea unor astfel de cursuri din gimnaziu sau liceu?

Deocamdată nu, ne concentrăm pe diferite programe de master IT&C în universități. Însă un proiect de tipul Digital Business Academy poate fi derulat și de către reprezentanți ai societății civile, ONG-uri. La fel, organizațiile private pot avea inițiative educative care să vizeze elevi din clasele gimnaziale sau de liceu. Evident, cu încurajare din partea statului. Dar mergem pe ideea de a lăsa piața liberă.

Putem face o „ierarhizare” a instituțiilor din România din punctul de vedere al modului în care funcționează infrastructura digitală? Care ar fi instituțiile „premiante” la capitolul digitalizare și care sunt cele mai disfuncționale din acest punct de vedere?

Nu aș putea face un astfel de clasament, dar, de obicei, acest lucru a depins de managementul instituțiilor respective. Însă digitalizarea instituțiilor s-a lovit de problema interconectării, pentru că în comunicarea interinstituțională nu se pot folosi 100% fluxurile digitale.

Pot nominaliza instituții care stau mult mai bine la capitolul digitalizare, cum ar fi Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Consiliul Concurenței, ANCPI, ghiseul.ro – un proiect de succes de la începutul pandemiei -, ONRC – prin implementarea noului sistem POC -, vor optimiza și mai bine procesele digitale.

La nivel guvernamental, discutăm de Comitetul de e-Guvernare și de cel de debirocratizare (DeBiro), dar nu putem vorbi despre digitalizare fără o regândire a fluxurilor și proceselor instituțiilor. Aceasta pentru că nu putem suprapune mediul digital peste procese gândite acum zeci de ani care au ca prim suport hârtia și documentul.

Reprezentanții mediului privat s-au plâns de lipsa de comunicare dintre actorii publici și cei privați. Care sunt demersurile făcute pentru a îmbunătăți această comunicare?

Din punctul meu de vedere – dar e doar o percepție –, echipa de la Guvern este foarte deschisă către mediul privat. Săptămânal, dacă nu chiar zilnic, ne întâlnim cu reprezentanți ai mediului privat din mai multe domenii, între care medicină, pentru a discuta despre telemedicină, fonduri de investiții, start-up-uri, dar și cu reprezentanți ai asociațiilor mediului privat. Probabil nu este suficient, sunt mai multe asociații dornice de dialog, însă apelul meu către ei este ca, oricând au o problemă punctuală, să vină, pentru că ușile noastre sunt deschise și, desigur, canalele de comunicare digitală. Suntem interesați să cunoaștem problemele din teren.

Și eu am activat în mediul privat circa 18 ani, înțeleg nemulțumirile și sunt alături de solicitările lor. Dar, de foarte multe ori, la multe întâlniri, am asistat la discuții sterile. La Guvern, trebuie să vii cu o problemă, dar și cu o propunere de soluții, pentru că ei înțeleg mai bine din teren care sunt realitățile din piață.

Suntem deschiși inclusiv pentru proiecte de propuneri legislative, pe care le putem înainta în filtrele instituțiilor statului spre a decide dacă sunt fezabile.

Pentru mediul de business, intenționăm să simplificăm documentele pentru achiziții. Nu sunt greu de obținut dar sunt foarte sâcâitoare. Discutăm despre certificatul constatator de la ONRC, despre cazierul judiciar și cazierul fiscal. Toate aceste documente sunt solicitate în nenumărate situații, de la licențele de business până la licitații publice.

Se ajunge la situații în care chiar ONRC, când face o achiziție, să ceară potențialului furnizor să vină cu un certificat constatator emis chiar de ONRC, pentru că așa spunea normativul. Lucrurile acestea trebuie eliminate la instituții precum ANAF, MAI și ONRC, sunt în curs de implementare a unor proiecte și sper că la finalul acestui proces, celelalte instituții să poată lua aceste informații direct de la instituțiile emitente.

Dacă efortul de a obține documentele pe care le-am enumerat va fi eliminat, deja interacțiunea companiilor cu administrația publică va fi mult simplificată. Analizăm în acest moment nu mai puțin de 144 de procese de business și lucrăm să le simplificăm pe toate.

Ce ne puteți spune despre stadiul în care este acum proiectul realizării cloud-ului guvernamental? Se știe că acesta va costa 500 de milioane de euro sau cel puțin atât este prevăzut în PNRR. Ce implică aceste costuri?

În primul rând, este nevoie despre o clarificare, pentru că vorbim despre o sumă enorm de mare. În acest moment, este o sumă bugetată pentru dezvoltarea cloud-ului guvernamental, generic vorbind.

Nu discutăm aici doar despre niște servere puse în date center și cu niște licențe pe ele și cam atât. În spatele acestui proiect este vorba despre diverse aplicații. Acești bani sunt alocați și pentru dezvoltarea de aplicații, servicii web pentru diverse instituții evaluate în cadrul PNRR.

Noi intenționăm să definim un cadru unitar, adică să nu lăsăm ministerele și instituțiile de resort să folosească tehnologii diferite, cu cerințe diferite, astfel încât infrastructurile digitale să fie interoperabile, iar cetățenii să poată folosi cu ușurință aceste aplicații.

În același timp, vom urmări ca toate licitațiile făcute prin PNRR să rezolve probleme concrete și să nu omită un proces esențial. ADR are și un proiect în desfășurare de monitorizare a tuturor serviciilor digitale furnizate de fiecare instituție.

În momentul în care am ajuns la Guvern, am cerut chiar și un inventar al instituțiilor, pentru că nu există o hartă centralizată a tuturor instituțiilor. Se schimbă echipe guvernamentale, se refac ministere, agenții și alte instituții și am elaborat o structură ierarhizată a tuturor instituțiilor administrației centrale, și aici putem avea o imagine de ansamblu a proceselor și lanțurilor de procese interconectate de la o instituție la alta, ca să vedem tot ce se întâmplă la nivelul administrației centrale. Astfel, putem identifica și anumite „hub-uri”, noduri de informație puternic interconectate – în sensul că dacă avem câteva astfel de fluxuri mari de informații între anumite instituții, putem prioritiza digitalizarea acestora astfel încât să facilităm comunicarea dintre acestea.

Prin acest proces am putea salva chiar și 40% din tot efortul de digitalizare a instituțiilor din România, pentru că acele noduri sunt puternic interconectate. De exemplu, din digitalizarea fluxurilor ANAF cu ONRC, am putea eficientiza cu 30 – 40% sistemul.

Care este stadiul operaționalizării Centrului Cyber la București? Au început deja angajările?

Nu a intrat până acum în aribuțiunile mele Centrul Cyber, a fost în directa răspundere a domnului Nazare, fostul ministru al Finanțelor, din perioada în care a fost consilier al ministrului Transportului și Comunicațiilor. Din câte știu, nu au început încă angajări, momentan sunt în diverse stadii de discuții cu Comisia Europeană în ceea ce privește alegerea unei locații dintre cele propuse de România. Comisia a agreat una dintre acestea, însă nu s-au încheiat încă toate aceste proceduri și procese de stabilire a locației, de alegere a managementului și ulterior va fi selectată o organigramă, și de aici există un algoritm de împărțire a costurilor. Este încă un proiect în derulare.

Frumoasa sportivă a ţării, şocată după ce şi-a făcut analizele. Ce rezultat a citit: "Homosexualitate,...
Gina Pistol și-a luat fetița și A PLECAT din casa lui Smiley!
FOTO. Loredana Groza, noi imagini controversate! Cum s-a lăsat pozată și filmată cântăreața
Durerile de gât nu sunt provocate doar de răceală. De ce te-ar putea durea gâtul
Raed Arafat, anunț cutremurător! Măsura dură care se ia în toate spitalele din România, după...
Lovitură în despărțirea Anamaria Prodan – Laurențiu Reghecampf! Ce spune legea americană după care se...
Care ou provine de la găina cea mai sănătoasă. E foarte ușor să-ți dai seama
VIDEO Trucuri pentru a avea mai multe locuri în avion
Mașină care i-a lăsat MASCĂ pe inspectorii de la RAR
Telenovelă în toată regula. Întâlnire de gradul zero între Cristi Borcea și actualul soț al...
BANCUL ZILEI – Fetele de măritat și detaliile picante din dormitor
O femeie a fost violată în tren. Pasagerii nu au intervenit
Gina Pistol și-a luat fetița și A PLECAT din casa lui Smiley!
I se spunea CĂLĂUL și a fost cel mai mare CRIMINAL al tuturor timpurilor. Cum...
Anunțul momentului despre pensionarii din România! Se va întâmpla în curând, au apărut cifrele
Horoscop zilnic, 18 octombrie. Zodia care are mari şanse să obţină o nouă funcţie la...
DROGAT și FĂRĂ PERMIS, la plimbare cu MAȘINA prin Constanța
Incident grav cu Vladimir Putin și o jurnalistă americană: „O femeie frumoasă, drăguță...”
Decizie oficială: CARANTINĂ OBLIGATORIE pentru aceste localităţi. Se aplică imediat. Lista restricţiilor
Adio, nuntă! Irina Tănase și Liviu Dragnea s-au despărțit? Blonda aruncă bomba
Alertă! Liviu Dragnea anulează căsătoria cu Irina Tănase. Ea a vorbit prima: E urât
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Pâinea noastră (scumpă) cea de toate zilele? România, producţie record de grâu în 2021