STUDIU. Adolescenții români stau, în medie, șapte ore pe zi la TV sau computer

Adolescenții români petrec, în medie, șapte ore pe zi uitându-se la televizor, ascultând radio, navigând pe internet sau dedicându-se jocurilor video, rezultă dintr-un studiu prezentat marți de Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) și UNICEF.

Primul studiu „Situația adolescenților din România” mai arată că aceștia sunt preocupați de social media și își încep viața sexuală în jurul vârstei de 15 ani.

Potrivit studiului, instrumentele social media sunt utilizate mai mult de băieți (93 la sută vs. 88 la sută), de adolescenții din mediul urban (91 la sută vs. 77 la sută) și de cei în vârstă de minimum 14 ani.

ACTUALITATE 28 Martie, calendarul zilei: Lady Gaga împlinește 40 de ani, Adrian Severin 72. Moare Zina Dumitrescu

07:15

SOCIAL Pensii cu 120 lei mai mici pentru această categorie de pensionari din România

07:07

Din numărul total de adolescenți care au participat la studiu, 93,7 la sută frecventau școala la momentul realizării cercetării (95 la sută fete față de 92,3 la sută băieți), iar unu la sută dintre respondenți lucrau.

„Adolescenții petrec, în medie, șapte ore zilnic atât uitându-se la televizor, cât și ascultând radio, navigând pe internet și dedicându-se jocurilor video”, se arată în studiu.

Astfel, 96 la sută din adolescenți se uită zilnic la televizor, 50 la sută dintre ei petrec peste trei ore pentru această activitate în loc să socializeze, să învețe, să se joace sau să facă sport. De asemenea, 88 la sută din adolescenți utilizează internetul, media fiind de 3,37 ore pe zi.

„Adolescenții utilizează rețelele de socializare, doar 16 la sută din ei declarând contrariu. Peste 50 la sută din adolescenții care utilizează rețelele de socializare o fac pentru a fi în contact cu alți prieteni, pentru a trimite mesaje, dar foarte puțini utilizează social media pentru a afla mai multe despre riscurile consumului de alcool, droguri (unu la sută). Mai multe fete decât băieți utilizează rețelele de socializare pentru a se informa și mai mulți băieți pentru a socializa. Pentru adolescenți, informațiile găsite pe rețelele de socializare nu sunt foarte fiabile”, rezultă din studiu.

Pe de altă parte, conform aceleiași cercetări, 15 la sută dintre adolescenți au declarat că și-au început viața sexuală (23 la sută dintre băieți și 11 la sută dintre fete, 20 la sută în urban vs. 14 la sută în rural). În funcție de categoria de vârstă, un sfert din adolescenții de peste 14 ani și unu la sută sub 14 ani au declarat că și-au început viața sexuală. În medie, adolescenții și-au început viața sexuală la vârsta de 15 ani și jumătate.

La momentul realizării cercetării, adolescenții activi sexual au avut, în medie, 2,3 parteneri, iar 68 la sută dintre ei, un partener stabil.

„Când au fost întrebați cât de des au folosit prezervativul cu partenerul lor stabil în ultima lună, aproape jumătate (47 la sută) dintre adolescenții care și-au început viața sexuală au afirmat că l-au folosit de fiecare dată și majoritatea le-au folosit pentru a preveni o sarcină (63 la sută în comparație cu 19 la sută au folosit prezervativul pentru a se proteja de boli cu transmitere sexuală). Aceste rezultate indică o nevoie crescută pentru educație pentru sănătate, cu focus pe boli cu transmitere sexuală”, spun inițiatorii studiului.

Aceștia au mai constatat că, în general, adolescenții dețin un nivel satisfăcător de cunoștințe în legătură cu HIV, dar proporțiile destul de ridicate de „nu știu/nu răspund”, cuprinse între 24 la sută și 39 la sută, ridică unele semne de întrebare. „Acestea denotă un nivel ridicat de incertitudine în rândul adolescenților și atrage îndoieli serioase legate de înțelegerea în totalitate a căilor de transmitere a HIV. Riscurile produse de HIV sunt mai bine cunoscute de adolescenții de peste 14 ani și de cei care trăiesc în mediul urban, dar puțin știut de adolescenții mai tineri și cei care trăiesc în zona rurală”, se mai arată în studiu.

Nivelul de informare nu diferă semnificativ în funcție de gen, însă o mică diferență a fost identificată între adolescenții din mediul urban și rural.

Majoritatea adolescenților apelează la părinți sau bunici când au nevoie de ajutor și se mai bazează pe profesori, prieteni sau colegi, însă alte resurse de capital social din viața lor, precum vecinii, serviciile de urgență și Telefonul copilului sunt neaccesate.

Inițiatorii primului studiu privind situația adolescenților au mai constatat că există lacune în acoperirea cu servicii sociale, educaționale și de sănătate, mai ales în zonele rurale și afectate de sărăcie.

În acest context, studiul arată că ONG-urile au un potențial pentru intervenții eficiente, însă disponibilitatea lor la nivel local este redusă.

„Multe din serviciile sociale de proximitate sunt mai puțin dezvoltate și ineficiente în comunitățile dezavantajate. Serviciile menționate de respondenți ca fiind insuficiente sunt cele de consiliere a părinților, centre de zi, programe after school, ateliere protejate pentru adolescenții vulnerabili, servicii de consiliere pentru adolescenți, centre multifuncționale de educație non-formală și de petrecere a timpului liber, programe care țintesc educația pentru sănătate și pregătirea pentru o viață independentă. Serviciile de proximitate pentru adolescenții consumatori de droguri, oferite de ONG-uri au fost cel mai des menționate ca fiind insuficiente”, se mai arată în studiu.

Cercetarea cantitativă a fost realizată pe un eșantion de fete și băieți din populația totală, având o marjă maximă de eroare de +/ -3,9 la sută, la un nivel de încredere de 95 la sută.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în România sunt 2.012.709 de adolescenți de 10-18 ani, reprezentând 9,43 la sută din populația totală a țării.