Alexandra Mortu
09.01.2020
Magazin

Cum arată creierul înaintașilor noștri: A rămas aproape intact timp de 2.600 de ani / Explicația experților – FOTO

Un nou studiu a revelat motivul datorită căruia un creier uman a rămas conservat timp de 2.600 de ani fără să fie atacat de enzimele distructive.

În 2008, arheologii au descoperit un creier uman într-un sit arheologic din Marea Britanie. Experții au estimat că acesta datează de aproximativ 2.600 și a aparținut unui bărbat care, cel mai probabil, a murit prin spânzurare ținând cont de faptul o vertebră de la nivelul gâtului prezintă traumatisme.

Majoritatea osemintele care au apaținut bărbatului prezentau un grad destul de mare de deteriorare, însă, surprinzător, o bucată de creier a rămas aproape intactă.

Bucata de creier a fost numită „creierul Heslington” întrucât a fost descoperit în orașul britanic cu același nume. De asemenea, este cel mai vechi creier descoperit vreodată în Marea Britanie.

Spre deosebire de alte organe, creierul se descompune foarte rapid din cauze diferitelor tipuri de proteine care contribuie la distrugerea structurii celulare.

„Combinate, datele sugerează că proteazele creierului antic ar fi putut fi inhibate de un compus necunoscut, care s-a răspândit de la exteriorul creierului la structurile mai adânci,” potrivit raportului citat de sciencealert.com.

De asemenea, oamenii de știință specifică faptul că procesul de putrefacție începe de obicei în primele 36 – 72 de ore de la decesul persoanei iar scheletizarea completă a corpului durează aproximativ 10 ani, astfel încât „prezervarea proteinelor de la nivelul creierului nu poate avea loc la o temperatură normal precum cea din natură”.

Specialiștii consideră că cel mai probabil substanța ciudată care a dus la prezervarea creierului se afla în zona unde a fost îngropat trupul bărbatului, deci nu a fost secretată de creier.

Pe parcursul unui an, echipa de experți a monitorizat îndeaproape descompunerea progresivă a proteinelor dintr-un alt specimen modern creier, pe care apoi a comparat-o cu procesul de degradare a „creierului Heslington”.

Creierul nostru este capabil să funcționeze printr-o rețea de filamente intermediare (IF-uri), care mențin legătura dintre neuronii și corpul lor lung.

În experimentul studiului, creierul Heslington părea că prezintă filamente intermediare mai scurte, imitându-le pe cele ale unui creier viu.

Sursă FOTO: Dr Axel Petzold / royalsocietypublishing.org/

 

 

Inchide