Motivul amuzant pentru care Ceaușescu nu a vrut scări rulante la metrou. „Ce ne trebuie nouă EXCAVATOARE aici?”

Redactor:
Gandul
Motivul amuzant pentru care Ceaușescu nu a vrut scări rulante la metrou. „Ce ne trebuie nouă EXCAVATOARE aici?”
Dincolo de regimul dur, Nicolae Ceaușescu a făcut și lucruri care au dus la îmbunătățirea vieții bucureștenilor, cum ar fi metroul. Fostul dictator nu a dorit însă scări rulante la metrou, dintr-un motiv bizar și amuzant în același timp.

Cei care au proiectat metroul bucureștean i-au cerut lui Ceaușescu să cumpere „escaladoare”, dar dictatorul nu a înțeles bine cuvântul și a întrebat: „Ce ne trebuie nouă excavatoare aici?”

Nicolae Ceaușescu a refuzat oricum scările rulante, motivând că românii sunt oricum grași și au nevoie de sport, nu de scări rulante.

Astfel, multe din scările rulante de la metroul bucureștean au fost montate mult mai târziu după construirea stațiilor subterane.

Metroul bucureștean este un sistem de transport care deservește capitala României, București. Rețeaua este administrată de compania Metrorex și este printre cele mai folosite sisteme de transport în comun din România.

A fost inaugurat de Nicolae Ceaușescu pe 19 decembrie 1979, deși darea în exploatare a Magistralei 1 și începutul circulației între stațiile Semănătoarea și Timpuri Noi avuseseră loc cu o lună înainte.

Sistemul este complet electrificat și constă din patru magistrale. Se află aproape în întregime la subsol, unica stație situată la suprafață fiind Berceni.

Rețeaua trenurilor subterane în București este operată de compania Metrorex, fiind separată de rețeaua transporturilor de suprafață, administrată de către STB.

În perioada 2012-2014 și din decembrie 2017 au existat bilete comune pentru ambele sisteme. STB asigură transportul înlocuitor temporar în cazul întreruperii circulației la metrou, precum și servicii de metrou ușor care leagă zonele încă nedeservite de metrou cu restul rețelei. Totuși, integrarea între transportul subteran și și cel de suprafață este mai redusă decât ar fi de dorit.

La sfârșitul anului 2013, rețeaua de transport a metroului bucureștean se întindea pe 69,25 km de cale dublă, existând patru magistrale cu 52 de stații, iar distanța medie între două stații este de 1,5 km.

În același an, rețeaua de metrou deținea doar 4% din lungimea de transport public a orașului București și circa 20% din volumul total al călătorilor. În 2014, metroul din București a transportat 173,209 milioane de pasageri, în creștere față de cei 169,78 milioane din 2013. 28 cu o medie zilnică în zilele lucrătoare de 600.000-800.000 de călători, transmite Wikipedia.

FOTO: WIKIPEDIA

Inchide