Să ne felicităm, tocmai am plătit 1,31 MILIARDE de euro anul acesta pentru vilele și limuzinele evazioniștilor! Guvernul se gândește să mărească taxele

Statul pierde anual circa 1,31 miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale din principalele ramuri ale industriei alimentare, potrivit calculelor gândul. Cea mai mare sumă, 600 de milioane de euro, nu mai ajunge la stat din cauza evaziunii fiscale din sectorul morăritului și al panificației, unde evaziunea ajunge să reprezinte până la 60% din această piața evaluată la un miliard de euro pe an.

Alte 480 de milioane de euro se pierd anual, potrivit estimărilor gândul, din sectorul legumelor și fructelor, o piață de 800 de milioane de euro, iar restul de 230 de milioane de euro nu mai ajung în visteria statului din industria cărnii.

Cel mai recent caz de evaziune în industria alimentară, cu un prejudiciu de circa 50 de milioane de euro, este anchetat în prezent de DNA și îl implică pe senatorul PSD Niculae Bădălău, urmărit penal pentru trafic de influență, pe procurorul Angela Nicolae și pe mai mulți funcționari ai Ministerului Finanțelor.

„Evaziunea fiscală este cea mai neagră gaură pentru bugetul de stat. Pentru a face plinul la buget, Guvernul este nevoit să inventeze alte taxe și impozite. Fiecare cetățean contribuie la plata evaziunii fiscale”, este de părere Sorin Minea, președintele Federației Patronale din Industria Alimentară.

gândul vă prezintă metodele prin care se face evaziune fiscală în industria alimentară, de la carnea de porc și pui la legume, fructe și panificație.

REȚEAUA ABATORUL

Anual, statul român pierde din cauza evaziunii fiscale din industria cărnii circa 230 de milioane de euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

Doar în cazul cărnii de pui, evaziunea fiscală ajunge să reprezinte 15% – 20% din valoarea pieței, după cum a declarat pentru gândul Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).

Una dintre metodele prin care se face evaziune pe piața cărnii de pui pornește încă din fermele care se ocupă cu creșterea păsărilor, potrivit spuselor președintelui FSIA.

Într-o astfel de fermă sunt puse la incubat, spre exemplu, un milion de ouă. Din acestea pot ieși un milion de pui sau doar 700.000 de pui, diferența putând sau nu să fie declarată.

FOTO: Publimedia/Shutterstock

În cazul în care diferența nu este declarată în abatoarele mici ajung atât păsările „cu acte”, cât și celelalte. Aici, puii nedeclarați sunt sacrificați, iar apoi carnea este încărcată în aceleași mașini care transportă și carnea de pui cu acte, întreaga cantitatea fiind însoțită doar de un aviz de expediție, fără valoare.

În cazul în care șoferul care transportă carnea de pui de la abator la magazine este oprit, el prezintă avizul și spune că factura se va întocmi la final pentru că are de făcut mai multe transporturi. În realitate însă, factura nu mai este emisă.

Astfel, pe rafturile magazinelor ajunge o cantitate de carne de pui provenită de la păsările nedeclarate, fără acte, care este apoi scoasă la vânzare.

„Este doar una dintre modalități. La tăiere, inclusiv în considerarea unor probleme în abatoare, toate aceste lucruri pot duce la scăderea numărului de pe bandă și la evaziune”, ne-a mai explicat Frumosu.

Evaziunea la carnea de porc: 40% din piață

Din totalul cărnii de porc care ajunge să fie cumpărată ca atare de români din magazine sau care intră în preparatele consumate de aceștia, 80% provine din import. Aici apare și principala modalitate prin care este realizată evaziunea fiscală, care ajunge la circa 40% din piață în acest sector, eludarea TVA.

FOTO: Alexandru Solomon/Mediafax Foto

Spre exemplu, o firmă din Germania exportă o cantitate de carne de porc către o firmă din România. Cantitatea de carne de porc este trecută apoi prin mai multe firme de pe teritoriul țării noastre. Pe parcurs, una dintre acestea „dispare”, iar carnea pleacă mai departe fără acte. La ultima firmă, carnea de porc ajunge fără acte.

„Se vinde fără TVA și la prețuri care fac concurență firmelor care lucrează corect”, explică președintele FSIA problema reprezentată de evaziune în industria cărnii.

REȚEAUA POTBAGAJUL

În cazul legumelor și fructelor, o piață cu o valoare estimată la ora actuală de către specialiștii în domeniu la 800 de milioane de euro, evaziunea fiscală ajunge chiar până la 60% din valoarea acesteia.

„Prin controalele MADR asupra TIR-urilor s-a mai reglementat treaba. Evaziunea există, dar e mai mică”, a declarat pentru gândul Aurel Tănase, președintele patronatului Romconserv.

FOTO: Marius Dumbraveanu/Mediafax Foto

„S-a creat însă un fenomen ciudat. Se trece cu legume și fructe cu mașina mică din Bulgaria, Ungaria și Polonia în România. Acest lucru este numit ”, ne-a mai explicat el.

Practic, românii se duc în străinătate, cumpără legume și fructe pe care le declară ca fiind pentru consum propriu, le transportă cu mașina în țară și apoi le duc în piețe și le vând. Așa ajung pe tarabele din piețele românești mere și pere din Polonia și Bulgaria, prune din Bulgaria, ardei și conopidă din Polonia și Ungaria.

„Ei nu practică TVA, nimic, nu fac altceva decât să bulverseze piața”, spune președintele patronatului Romconserv despre românii care adoptă metoda „portbagajul”.

REȚEAUA FĂINA

Unele dintre cele mai mari sume pierdute de stat din cauza evaziunii fiscale în industria alimentară se înregistrează în sectorul morăritului și al panificației.

Până la 60% din această piață estimată la circa un miliard de euro reprezintă evaziune fiscală.

FOTO: Publimedia/Silviu Matei

În panificație, rețeaua evaziunii pornește de la firma care ține în depozite atât grâu cumpărat cu acte, cât și grâu cumpărat la negru de pe piață. Din cantitatea de grâu cumpărat fără acte se face făină, care intră apoi în procesul de producere a pâinii alături de făina declarată.

Pâinea făcută din această făină ajunge la magazine, pentru ea nu se mai taie factură și apoi este vândută mai departe, tot fără acte. Firma nu se înregistrează cu profit sau declară un profit mai mic decât în realitate și evită astfel să achite dările la stat, după cum a mai explicat pentru gândul Dragoș Frumosu.

Cum afectează evaziunea din industria alimentară buzunarele românilor

Românii nu sunt afectați direct de evaziunea din industria alimentară care aduce prejudicii de circa 1,31 miliarde de euro, ci mai degrabă indirect, susține președintele FSIA.

El dă exemplul angajaților care lucrează pentru firmele care au astfel de practici care, pentru că patronii nu declară profitul real, primesc salarii foarte mici și, eventual, unele sume la negru.

„Întreaga populație este influențată negativ, începând cu funcționarii care ar putea primi salarii mai mari, pensionarii cărora li s-ar putea oferi pensii mai mari, și în general tot ceea ce este legat de politicile sociale care pot fi desfășurate”, a mai adăugat Frumosu.

„Evaziunea fiscală este cea mai neagră gaură pentru bugetul de stat”, a declarat, la rândul său, pentru gândul Sorin Minea, președintele Federației Patronale din Industria Alimentară, care a mai adăugat că pentru a „face plinul la buget”, Guvernul este nevoit „să inventeze alte taxe și impozite”.

„Fiecare cetățean contribuie la plata evaziunii fiscale”, a concluzionat Minea.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.