EXPORTURILE DE ARMAMENT ale României au crescut la 131 MILIOANE de euro. Cine sunt cei mai importanți clienți ai noștri în 2011

România a exportat armament în valoare de 131 de milioane de euro în 2011, în creștere cu 6% față de anul precedent și cu aproape 30% față de exporturile din 2009, conform rapoartelor trimestriale publicate de Departamentul pentru Controlul Exporturilor din cadrul Ministerului de Externe

România a exportat armament în valoare de 131 de milioane de euro în 2011, în creștere cu 6% față de anul precedent și cu aproape 30% față de exporturile din 2009, conform rapoartelor trimestriale publicate de Departamentul pentru Controlul Exporturilor din cadrul Ministerului de Externe.

În 2011, România și-a întărit vânzările de armament în unele state, dar a și pierdut contracte în alte părți ale globului. Astfel, SUA, Afganistan și Marea Britanie au cheltuit de două ori mai mulți bani pe armament importat din România, față de anul precedent.

Clienți precum Maroc și-au înjumătățit importurile din România, iar Germania a cumpărat de aproape 4 ori mai puțin armament românesc. De asemenea, România nu a mai exportat aproape nici un fel de armament în Irak, față de anul precedent când a vândut de 10,5 milioane de euro.

Cel mai bun client de armament românesc în 2011 au fost Statele Unite ale Americii.

Așa-zisele surprize față de anul precedent apar în cazul Olandei, statul european care a cheltuit cei mai mulți bani pe armament românesc, în ciuda tensiunilor diplomatice privind aderarea României la spațiul Schengen. Cu un an înainte, Olanda cumpărase doar lunete pentru arme de vânătoare, în valoare de câteva zeci de mii de euro. De asemenea, Bulgaria a fost un client bun de armament pentru România în 2011, după ce în 2010 nu cumpărase mai nimic din țara noastră.

O altă schimbare apare în cazul Suediei, care a cheltuit în 2011 mai puțin de 40.000 de euro pe diverse mărunțișuri tehnice militare din România, după ce în 2010 fusese cel mai bun client european de armament românesc, cumpărând o navă multifuncțională și piese de rachetă anti-navă în valoare de 10,6 milioane de euro. Coincidență sau nu, anul trecut România a decis să respingă oferta de avioane de luptă Saab Grippen, în favoarea celor de producție americană, F-16.

Top 6 clienți de armament românesc la nivel mondial, în 2011

Clic pentru a mări.

1. Statele Unite ale Americii – 33,82 milioane de euro. Americanii și-au dublat importurile de armament românesc față de anul precedent. SUA a cumpărat din România 53 de mitraliere, 35.149 de puști semiautomate tip PSL, 2.738 puști mitralieră, 1.400 de puști sport de diferite calibre, 7.201 pistoale mitralieră, 8.000 de kituri de pistol mitralieră, 7.963 pistoale, 83 de puști de asalt, 180 de aruncătoare de lovituri diferite calibre, 40 de mitraliere antiaeriene, muniție de diferite calibre, grenade defensive de mână, piese și componente mecanice pentru aviație, lovituri antitanc și trasoare pentru ele, piese și componente pentru aviație, lunete pentru arme de vânătoare.

De asemenea, americanii au mai apelat la România pentru reparația unui elicopter militar de transport, dar și pentru asistență tehnică și servicii de consultanță.

2. Maroc – 22,5 milioane de euro. Marocanii au reparat trei elicoptere militare de transport și au cumpărat piese de schimb pentru ele. În 2010, ei își modernizaseră și reparaseră alte patru elicoptere în România, contra sumei de 42,5 milioane de euro.

3. Afganistan – 19,25 milioane de euro. Cu România fiind una dintre cele mai active membre ale forței NATO prezente în această țară, sub coordonarea SUA, afganii au importat muniție de calibru mic, 75 de puști semiautomate cu lunetă, 493 de mitraliere pe tripod, 36 de mitraliere și accesorii, muniție pentru mitralieră, țevi de rezervă pentru mitraliere și 30 de autocamioane militare.

În anul precedent, România exportase în Afganistan armament de doar 8,4 milioane de euro.

4. Olanda – 14,6 milioane de euro. Olandezii au cumpărat din România o navă militară de patrulare. Ei au făcut o achiziție similară în 2009, reparându-și o navă militară contra a 7,5 milioane de euro, însă în 2010 importurile din România s-au limitat doar la lunete în valoare de câteva zeci de mii de euro.

5. Israel – 11,02 milioane de euro. Israelul a rămas un client constant de armament românesc, anul trecut făcând achiziții de o valoare similară. România a vândut în Israel părți componente de rachete aer aer, componente de sistem de conducere a focului, componente pentru vehicule militare blindate, componente pentru computer militar de bord, componente pentru echipament de vizualizare pe timp de noapte, echipamente electronice pentru produse militare, un subansamblu de echipamente pentru formare de imagini și contra-acțiune, echipament pentru testare și verificare de produse militare, software pentru testarea produselor militare, software pentru echipament aeronavă militară, cabluri militare cu conectori, disc alamă pentru cartușe, grenade antitanc și componente pentru acestea, prefabricate pentru muniție artilerie grea.

6. Chile – 4,5 milioane de euro. Statul chilian și-a modernizat trei elicoptere militare de transport în România, la fel ca și în anul precedent.

Top 6 clienți de armament românesc din Uniunea Europeană

Clic pentru a mări.

Cu excepția Olandei, statele europene au făcut achiziții modeste de armament din România, ca de altfel și în anul precedent, când doar Suedia s-a remarcat prin cele 10,6 milioane de euro pe care le-a cheltuit în România.

1. Olanda – 14,6 milioane de euro. Olandezii sunt pe primul loc la achiziții militare din România, prin cumpărarea unei nave militare de patrulare.

2. Marea Britanie – 1,76 milioane de euro. Londra a cumpărat armament de două ori mai valoros din România, față de anul precedent. Englezii au achiziționat 20 de pistoale mitralieră, lunete pentru arme de vânătoare, părți de parașută de recuperare, componente de avion militar, reparații plăci ceramice pentru veste antiglonț, cabluri electrice cu conectori, un motor de avion militar, veste de protecție antiglonț și componente, componente de rachetă „fire shadow”, componente pentru motoare aviație, muniție pentru arme de calibru mic.

3. Elveția – 1,57 milioane de euro. Exporturile românești de armament în Elveția au scăzut față de anul precedent, de la 2,1 milioane de euro. Elvețienii au achiziționat din România elemente de lovitură de aruncător de grenade.

4. Bulgaria – 882.000 de euro. Față de anul precedent, când bulgarii nu au cumpărat aproape nici un fel de echipament militar românesc, în 2011 Sofia a achiziționat lunete pentru arme de vânătoare, aparate de ochire pentru mortier, lovituri reactive, corpuri de proiectil calibrul 122 mm cu încărcătură și benzi pentru zale de mitralieră grea.

5. Germania – 574.000 de euro. Exporturile către această țară au scăzut de aproape patru ori față de anul precedent. În 2011, germanii au cumpărat din România 300 de puști semiautomate, 50 de puști cu încărcare manuală, 30 de puști cu repetiție, părți componente pentru arme de calibru mic, părți de parașută pentru desant personal, servicii de proiectare a unui sistem de supraveghere a frontierei, lunete pentru arme de vânătoare, echipament de codare a transmisiilor.

6. Cehia – 571.000 de euro. Praga a achiziționat din România 800 de lansatoare de grenade antitanc, 18 mitraliere antiaeriene, lunete, componente pentru avion militar de antrenament, lovituri proiectil reactiv, muniție pentru arme de calibru mic.

Arme românești în Asia și Africa

State cu care România a avut contracte de vânzare de armament și în anii precedenți au apelat și în 2011 la armamentul românesc.

O nouă apariție este Turcia, cu care România a semnat la sfârșitul anului 2011 un parteneriat strategic. Astfel, exporturile către Ankara au atins anul trecut 2,55 milioane de euro, fiind livrate componente de luptă calibrul 107 și 122 mm, documentație tehnică pentru componentă de luptă, documentație de fabricație componente de luptă pentru rachete nedirijate, muniție pentru arme de calibru mic. Cea mai mare parte a exporturilor către Turcia a avut loc în ultimul trimestru al anului – peste 2,1 milioane de euro.

Azerbaidjan – 2,71 milioane de euro. Azerii au cumpărat armament românesc de relativ aceeași valoare ca și în anul precedent. Este vorba despre echipamente radar de identificare IFF (Identification Friend or Foe) pentru aviație, muniție arme de calibru mic, echipamente electronice pentru aviație, dispozitive optice pentru execuție produse optice, documentație tehnică pentru fabricație lunete, scule, matrițe și dispozitive pentru verificarea produselor militare.

Bangladesh – 2,47 milioane de euro. Guvernul de la Dhaka a reparat în România două avioane militare de antrenament și atac ușor.

India – 1,69 milioane de euro. Indienii au cumpărat componente și motoare pentru avion militar de luptă, piese de schimb pentru sistem de lansare rachete.

Liberia – 229.000 de euro. Statul african, supus de ONU unui embargou privind armamentul, a achiziționat în condiții legale din România 20 de mitraliere pe tripod, aparate de ochire și accesorii pentru mitralieră și 32 de lansatoare de grenade antitanc.

Nigeria – 2,95 milioane de euro. Nigerienii au cumpărat un elicopter militar de transport.

Oman – 1,97 milioane de euro. S-au achiziționat echipamente pentru elicopter militar de transport și un elicopter militar de transport.

Pakistan – 2,22 milioane de euro. Au fost achiziționate piese de schimb pentru elicopter militar de transport, grenade antitanc și componente pentru acestea.

Thailanda – 979.000 de euro. Au fost cumpărate 7 tunuri pentru aviație și muniție de antrenament pentru acestea.

Cheltuielile militare la nivel mondial au scăzut în 2011, la 1.738 miliarde de dolari

Pentru prima oară în ultimii 13 ani, cheltuielile militare la nivel mondial au scăzut în 2011 față de anul precedent, situându-se la aproximativ 1.738 miliarde de dolari, arată cel mai recent raport anual al SIPRI (Stockholm International Peace Research Institute).

Pe zone geografice, SUA și-a redus pentru prima oară în ultimii 14 ani cheltuielile militare, cu 1,2%. Europa Occidentală și Centrală și-a redus cheltuielile cu 1,9%, din cauza măsurilor de austeritate, iar America Latină a redus și ea bugetele militare cu 3,3%.

Europa de Est și-a crescut cel mai mult, la nivel mondial, cheltuielile militare, cu 10,2%, următoarele zone care au crescut bugetele militare fiind Africa – 8,6%, și Orientul Mijlociu – 4,6%. În Europa, criza economică și măsurile de austeritate au dus la tăieri majore ale cheltuielilor militare în Grecia (28% față de 2008), Spania (18%), Italia (16%), Irlanda (11%) și Belgia (12%).

Cei mai mari cheltuitori pe armament din Europa – Marea Britanie, Franța și Germania, au operat doar reduceri minore ale cheltuielilor militare, sub 5%, însă plănuiesc ca până în 2015 să facă reduceri mai mari.

Pe de altă parte, Azerbaidjan a avut cea mai mare creștere a cheltuielilor militare din lume, în 2011, cu 89%. China și Rusia și-au continuat creșterea cheltuielilor militare și în 2011, cu 6,7%, respectiv cu 9,3% față de anul precedent.

România a acordat în 2011 Apărării cel mai scăzut buget din întreaga perioadă post-decembristă, ca procent din PIB – doar 1,3%, conform SIPRI. În bani, cheltuielile României cu Apărarea s-au ridicat în 2011 la 6,54 miliarde de lei (aproximativ 1,64 miliarde de euro).

Inchide