Orban: Poziția României este de deschidere față de „taxa bancară Robin Hood”

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat că poziția oficială a României referitoare la introducerea taxei pe tranzacțiile financiare la nivelul UE, cunoscută și ca „taxa Robin Hood”, este de deschidere și susținere a inițiativei, în măsura în care există un acord al statelor membre.

„E o poziție de o anumită deschidere și de o evitare a blocării acestei inițiative în măsura în care există un acord la nivelul tuturor statelor membre. Poziția oficială a României este că în măsura în care va exista acordul tuturor statelor membre, nu vom bloca acest acord și îl vom susține. Aceasta este formula pe care mergem în momentul de față și rămânem deschiși la discuțiile inclusiv la nivel tehnic care se poartă pe acest subiect”, a declarat Orban, prezent la dezbaterea „România și semestrul european” organizată de Reprezentanța Comisiei Europene.

El a subliniat că principalii actori români din sistem „nu sunt deloc încântați” în privința propunerii Comisiei Europene de introducere a acestei taxe din 2014.

FLASH NEWS Ce spune presa internațională despre alegerile din Suedia după exit-poll

00:32

ACUZAȚII Victor Ponta acuză politica externă a României: „Am ajuns să ne comportăm precum Coreea de Nord/ Orice relație cu altcineva decât Uniunea Europeană este ciomăgită”

23:05

Pe de altă parte, Orban a arătat că prin introducerea acestei taxe s-ar putea genera resurse considerabile pentru bugetul UE și bugetele statelor membre.

„Constatăm că la nivelul statelor membre există o reticență sporită de a contribui cu sume la bugetul UE, contribuția de 1,5% din PIB este valabilă pentru 2007-2013, pentru 2014-2020 este propunerea Comisiei Europene de unu și un pic la sută, iar Germania spune sub nicio formă mai mult de 1%, ceea ce presupune o reducere substanțială până la 100 de miliarde de euro față de 1.025 de miliarde cât a propus Comisia Europeană. În aceste condiții, cred că o asemenea taxă pe tranzacțiile financiare ar putea constitui o resursă importantă atât la bugetul UE, cât și la bugetul statelor membre, dacă e generată de o manieră inteligentă, astfel încât să evite o punere a sectorului financiar din întreaga UE pe poziții dezechilibrate în raport cu restul competitorilor la nivel global”, a mai spus Orban.

Prezent la dezbatere, Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a exprimat, ca punct de vedere personal și care nu implică Banca Națională, că introducerea acestei taxe pe serviciile bancare nu are o motivație economică, ci numai politică și socială, fiind genul de acțiune dictată „mai mult de inimă, nu de minte”.

El a arătat că e normal ca băncile care au beneficiat de bani publici pentru a fi salvate în perioada crizei financiare trebuie să plătească înapoi până la ultimul cent, însă instituirea taxei „ar pedepsi de-a valma atât băncile vinovate, cât și cele nevinovate”.

Lazea a arătat că introducerea taxei la nivelulul țărilor UE ar duce la un „avantaj competitiv” pentru băncile din alte zone, iar băncile europene ar putea deveni tentate să deconteze costurile pe seama clienților. „Odată introdusă taxa, este foarte ușor de trecut asupra consumatorilor. Toate aceste taxe vor fi recuperate prin diverse costuri”, a spus Lazea.

De asemenea, el a argumentat că o astfel de taxă „nu are nimic de-a face cu Strategia Europa 2020” care prevede introducerea de noi taxe numai pentru obiective ecologice, de creștere a calității vieții la nivelul UE.

Lazea a mai ținut să arate că este clar că Marea Britanie nu va accepta niciodată această taxă, în condițiile în care City-ul londonez are de pierdut considerabil de pe urma ei și se opune vehement inițiativei.

Parlamentul European a adoptat pe 23 mai cu o majoritate largă introducerea unei taxe pe tranzacții financiare în UE – așa-numita „Taxă Robin Hood”, însă propunerea se va lovi, în Consiliul European, de opoziția unor state precum Marea Britanie, Suedia sau Olanda.

Potrivit proiectului CE, două treimi din veniturile generate de statele membre prin aplicarea taxei pe tranzacții financiare ar fi virate la bugetul UE. PE a recomandat aplicarea taxei chiar dacă nu va fi votată, în Consiliu, de către toate statele UE.

Principalii susținători ai propunerii sunt Germania și Franța, iar cel mai vehement oponent este Marea Britanie, care vrea să protejeze statutul Londrei de centru financiar global.

PE a adoptat, cu 487 voturi „pentru” și 152 „împotrivă”, nivelurile de taxare propuse de Comisia Europeană, de 0,1% în cazul tranzacțiilor cu acțiuni și obligațiuni, respectiv 0,01% în cazul tranzacțiilor cu derivate, însă a adus mai multe modificări proiectului. Parlamentul UE vrea ca modificarea propunerii astfel încât taxa să fie structurată pentru a acoperi cât mai mulți traderi, iar evaziunea să fie neprofitabilă.

PE a propus însă exceptarea fondurilor de pensii de la plata taxei. Decizia finală privind aplicarea taxei aparține Consiliului European, avizul PE având caracter consultativ.

Potrivit proiectului CE, două treimi din veniturile generate de statele membre prin aplicarea taxei pe tranzacții financiare ar fi virate la bugetul UE, reducând contribuțiile statelor membre. În cazul României, CE estimează scăderea contribuției la bugetul UE, calculată în funcție de Venitul Național Brut, cu 154 milioane euro la nivelul anului 2020.

Termenele din propunerea CE vizează introducerea taxei începând cu anul 2014.