Adrian Țuțuianu, le răspunde celor doi deputați USR și PNL, după acuzațiile privind modificarea legii partidelor: „Butoaiele goale fac gălăgie multă”

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, le-a răspuns deputaților Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Moraru (PNL), după criticile și acuzațiile formulate de aceștia la adresa sa și a instituției pe care o conduce. Șeful AEP susține că proiectul de modificare a legislației privind partidele politice urmărește actualizarea cadrului normativ și degrevarea instanțelor de o parte dintre procedurile specifice. Țuțuianu respinge acuzațiile parlamentarilor și afirmă că inițiativa nu are legătură cu eventuale interese politice sau alianțe între partide.

În reacția sa, Adrian Țuțuianu afirmă că nu dorește să răspundă în același ton acuzațiilor celor doi deputați și invocă principiile de imparțialitate și neutralitate care trebuie să guverneze activitatea AEP.

„Înțeleg să nu răspund în aceeași manieră și aleg să fiu civilizat și profesionist”, a transmis președintele instituției.

Țuțuianu susține că modificarea legii partidelor este necesară

Șeful AEP afirmă că revizuirea legislației privind partidele politice urmărește adaptarea normelor la schimbările administrative și judiciare din ultimele două decenii, la jurisprudența europeană și la noile cerințe de digitalizare și transparență.

Potrivit acestuia, proiectul a fost prezentat partidelor parlamentare și neparlamentare, iar propunerile primite în urma consultărilor vor fi analizate și incluse, după caz, în forma finală.

„Revizuirea cadrului normativ privind partidele politice urmărește adaptarea legislației la evoluțiile administrative și judiciare din ultimele două decenii, la jurisprudența europeană și la noile cerințe de digitalizare și transparență. Inițiativa se înscrie în sfera atribuțiilor legale ale AEP și a responsabilității instituționale de îmbunătățire a cadrului normativ, cu respectarea legalității, imparțialității, neutralității și autonomiei partidelor politice”, a transmis șeful AEP.

Țuțuianu susține că fundamentarea inițiativei are la bază recomandările OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția, precum și jurisprudența relevantă, inclusiv Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 37/2022.

Unul dintre punctele importante ale proiectului vizează procedura de înregistrare a partidelor politice. Adrian Țuțuianu afirmă că transferul acestei atribuții către o autoritate electorală sau administrativă nu reprezintă o premieră europeană.

Acesta oferă exemple precum Irlanda, Malta, Țările de Jos și Suedia, unde înregistrarea partidelor intră în competența autorităților electorale, dar și Austria, Croația, Cipru, Cehia, Finlanda, Letonia, Slovacia, Slovenia și Spania, unde procedura revine unor autorități administrative centrale.

Președintele AEP invocă și poziția Consiliului Superior al Magistraturii, care ar fi confirmat oportunitatea acestei soluții pentru degrevarea Tribunalului București de o parte dintre cauzele și procedurile din materia partidelor politice.

„Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat oportunitatea acestei soluții, în scopul degrevării Tribunalului București de o parte dintre cauzele și procedurile specifice în materiea partidelor politice.”(…) În acelaşi sens, existența unei proceduri administrative în materia partidelor politice nu constituie o noutate la nivel european, întrucât, în numeroase state europene, cererile privind înregistrarea partidelor politice sunt soluționate, în primă etapă, de autorități sau structuri administrative, soluțiile pronunțate în cadrul acestei proceduri putând fi supuse controlului instanței judecătorești (…)”, a explicat Adrian Țuțuianu.

AEP respinge acuzațiile privind presiunile politice și ordonanțele de urgență

Adrian Țuțuianu susține că procedura de înregistrare propusă prin proiect este transparentă și poate fi contestată în instanță, controlul judecătoresc urmând să fie exercitat de Curtea de Apel București.

Acesta respinge acuzațiile potrivit cărora asupra AEP ar exista instrucțiuni, presiuni sau influențe din partea altor instituții.

„Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrativă autonomă, care nu se află în subordinea niciunei alte autorități publice”, a transmis președintele instituției.

Țuțuianu a precizat și că AEP nu a urmărit promovarea modificărilor legislative prin ordonanță de urgență. Potrivit acestuia, reglementările privind partidele politice și legislația electorală sunt de domeniul legii organice, astfel că adoptarea lor presupune parcurgerea procedurii legislative parlamentare.

„Nici AEP și nici Guvernul nu au susținut promovarea acestor reglementări prin ordonanțe de urgență”, a afirmat acesta.

Șeful AEP mai susține că necesitatea reformării cadrului electoral a rezultat în urma unei analize a sistemului electoral din România și a experienței alegerilor din 2024 și 2025. Concluziile ar fi fost comunicate conducerii Parlamentului și partidelor politice.

Țuțuianu respinge acuzațiile personale și face trimitere la Ilie Bolojan

Președintele AEP afirmă că eventualele alianțe politice, inclusiv o posibilă apropiere între PNL și USR, nu reprezintă o preocupare pentru instituție, care trebuie să rămână neutră față de strategiile și înțelegerile formațiunilor politice.

De asemenea, Adrian Țuțuianu respinge acuzațiile personale formulate de cei doi deputați și susține că nu a fost niciodată cercetat pentru fraudă electorală.

„Resping cu tărie atacul lansat la adresa mea de către Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Moraru (PNL)”, a transmis acesta.

În privința litigiilor în care sunt implicate persoane din cadrul AEP, Țuțuianu afirmă că acestea au la bază situații anterioare preluării mandatului său și că nu există un conflict între el și angajații instituției.

În finalul reacției, președintele AEP face trimitere și la declarațiile liderului PNL, Ilie Bolojan, privind necesitatea unei reforme profunde a Autorității Electorale Permanente. El afirmă că dezbaterile parlamentare privind regulamentul de organizare și funcționare al instituției vor arăta dacă formațiunile care susțin public reforma sunt dispuse să o sprijine și prin acțiuni concrete.

Țuțuianu își încheie mesajul cu o expresie atribuită lui Sofocle: „Butoaiele goale fac gălăgie multă”.