Băsescu poate sesiza CCR pe conflict constituțional, dar nu poate ataca hotărârea Parlamentului

Președintele Traian Băsescu se poate adresa Curții Constituționale în cazul numirii Cabinetului Ponta III doar invocând existența unui conflict de natură constituțională, el neavând posibilitatea, conform Legii de funcționare a Curții, să conteste hotărârea Parlamentului în acest caz.

Șeful statului a adus în discuție, duminică, la emisiunea „După 20 de ani” difuzată de ProTV, o posibilă problemă de constituționalitate în cazul noului Guvern, invocând articolul 102 din Constituție, care reglementează rolul și structura Guvernului.

„Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice”, se arată în articolul indicat de Traian Băsescu.

VIDEO Victor Ponta a criticat întâlnirea dintre Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu. „E o mare greșeală din partea șefei CCR”

23:03

CONTROVERSĂ Iranul pune recompensă pe capul militarilor Statelor Unite. Teheranul vrea să-i alunge pe americani definitiv din Orientul Mijlociu

22:53

Șeful statului preciza că noul Guvern trebuie să prezinte inclusiv un nou program de guvernare în Parlament, care să includă punctele programatice solicitate de UDMR.

„Un guvern nu poate să guverneze pe un program neadoptat de Parlament”, a susținut Traian Băsescu, insistând ca punctele solicitate de UDMR să nu rămână într-un acord secret de guvernare.

În baza acestei argumentații, bazată și pe faptul că Victor Ponta ar dori și o schimbare a structurii Guvernului, Băsescu a clamat necesitarea declanșării de la zero a unei noi proceduri de desemnare a premierului și de instalare a Guvernului.

Singurul precedent de această natură, similar celui inițiat de Ponta, ar fi noul Guvern Tăriceanu din 2007, după ce PDL nu a mai făcut parte din Cabinet, însă în Parlament a fost menținut același program de guvernare.

De cealaltă parte, premierul Victor Ponta susține că modificarea pe care o va face în Parlament asupra structurii Guvernului intră sub incidența articolului 85 din Constituție, care reglementează numirea Guvernului și remanierile.

Astfel, articolul 85, alineatul 3 menționează: „Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea exercita atribuția prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru”.

Cu toate acestea, alineatul 2 al aceluiași articol stabilește că „în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, Președintele revocă și numește, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului”.

În plus, Victor Ponta aduce ca argument în favoarea sa faptul că în Legea fundamentală sunt precizate în mod clar care sunt cazurile în care Guvernul este demis, respectiv în cazul unei moțiuni de cenzură sau al demisiei premierului.

Pe de altă parte, programul de guvernare al actualului Guvern precizează în conținutul său faptul că este un document politic asumat de USL. În cazul desființării USL, programul de guvernare ar putea suferi modificări sau completări de natură a fi adus la zi, ceea ce ar necesita un nou vot de încredere în Parlament. Premierul Victor Ponta a precizat ca nu va schimba programul de guvernare.

Cu toate acestea, atacarea la Curtea Constituțională a hotărârii Parlamentului prin care este modificată structura Guvernului și componența politică nu poate fi realizată de catre Traian Băsescu. Acest demers poate să aparțină, conform articolului 27 al Legii de funcționare a Curții Constituționale, doar președinților celor două Camere ale Parlamentului, unui grup parlamentari sau unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.

„Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori”, mentionează legea.

Prin urmare, un demers al șefului statului la Curtea Constituțională poate să-i aparțină președintelui Traian Băsescu doar în situația în care solicită soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională. De altfel, CC a fost în situația de judeca, în ultimii ani, mai multe astfel de situații privind remanierea miniștrilor.

Totuși, șeful statului ar trebui să prezinte elementele concrete ale unui astfel de conflict de natură constituțională, mai ales în situația în care programul de guvernare al actualului Cabinet nu ar fi modificat cu ocazia remanierii guvernamentale.

Decizia Curții va fi dificil de estimat, luand în calcul faptul că, din cei nouă membri ai Curții, patru au fost sprijiniți de Traian Băsescu sau de PDL, doi de PNL, doi de PSD și unul de UDMR.