Drapelul secuiesc a fost votat din nou steag al județului Harghita. Reacția prefectului

Juriștii Prefecturii Harghita au finalizat verificarea legalității hotărârii Consiliului Județean prin care steagul secuiesc a fost reales ca drapel al județului Harghita și au constatat că „varianta de steag cuprinsă în anexa la hotărâre și care ar reprezenta steagul județului Harghita a mai constituit obiectul de reglementare al hotărârii CJ nr 269/2009, hotărâre care a fost anulată de Curtea de Apel Târgu Mureș, prin decizia 2690/R/ 26 septembrie 2012, decizie judecătorească irevocabilă, care se bucură de puterea lucrului judecat, în sensul că aceasta exprimă adevărul și nu poate fi contrazisă prin nicio altă hotărâre”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Drept urmare, prefectul Jean-Adrian Andrei a cerut, joi, revocarea hotărârii prin care CJ a aprobat, pentru a doua oară, după anularea în instanță a primei hotărâri similare a aleșilor din 2009, drapelul secuiesc ca steag al județului, afirmând că acest demers reprezintă „un abuz de drept”.

LIVE UPDATERăzboi în Ucraina, ziua 1.722. Kievul, zguduit de explozii puternice. Atacul, lansat imediat după încheierea discuțiilor de la Abu Dhabi

07:36

ULTIMA ORĂTragedie la New York. O clădire cu trei etaje s-a prăbușit în Brooklyn: doi oameni au murit, 17 au fost răniți, printre victime se numără și copii

07:35

„La fel cum Curtea de Apel a arătat faptul că un act administrativ trebuie să fie temeinic fundamentat și să se ia în considerare interesul social, politica legislativă a statului român, precum și armonizarea legislației naționale la legislația comunitară și tratatele internaționale la care România este parte, și Consiliul Județean trebuie să adopte o hotărâre în consecință”, a declarat Jean-Adrian Andrei.

Prefectul a declarat presei că a atras atenția CJ că „a adoptat hotărârea cu rea-credință” și că, dacă aceasta nu va fi revocată, va cere anularea ei în instanță.

„Am atenționat Consiliul Județean asupra adoptării acestei hotărâri cu rea-credință, prin nesocotirea politicii legislative a statului român și cu încălcarea cerințelor de respectare a interesului social, solicitând revocarea acesteia și respectarea unei hotărâri judecătorești, în caz contrar ne vom adresa instanței de contencios-administrativ pentru anularea actului administrativ. În asemenea condiții, nu se poate reține sub nicio formă faptul că la adoptarea acestei hotătâri au fost respectate cerințele de legalitate necesare adoptării în condiții de legalitate a unui act, cu respectarea Constituției, a legilor țării și a drepturilor și intereselor tuturor locuitorilor județului Harghita”, a afirmat el.

În 11 decembrie, consilierii județeni din Harghita au aprobat, pentru a doua oară, drapelul secuiesc ca steag al județului, după anularea în instanță a unei hotărâri similare a aleșilor din 2009. Steagul secuiesc a fost aprobat ca drapel al județului Harghita cu 24 de voturi „pentru”, ale celor 21 de consilieri UDMR și trei de la Partidul Popular Maghiar din Transilvania, patru abțineri, ale consilierilor PCM, și trei voturi „împotrivă”, ale consilierilor PSD și PNL.

Drapelul albastru deschis, având pe el simbolurile secuiești – steaua în opt colțuri și semiluna, în culoare galben-aurie -, este steagul Consiliul Național Secuiesc și în 2008 a fost votat și steag al „Ținutului Secuiesc”, iar în noiembrie 2009, la inițiativa președintelui CJ Harghita, Borboly Csaba, a fost votat și steag al județului Harghita și folosit la toate manifestările publice.

De atunci, el a fost arborat pe sediile instituțiilor și primăriilor din Harghita, iar din 2010, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, drapelul secuiesc este arborat pe Palatul Administrativ din Miercurea Ciuc.

În 26 septembrie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureș a anulat definitiv și irevocabil Hotărârea nr. 269/26.11.2009 a Consiliului Județean Harghita prin care drapelul secuiesc a fost adoptat steag al județului Harghita.

Prefectul de Harghita, Jean-Adrian Andrei, spunea, referitor la aprobarea drapelului secuiesc ca steag al județului, că i se pare inacceptabil ca o hotărâre a Consiliului Județean să nu respecte interesele tuturor cetățenilor, urmând să analizeze „din toate punctele de vedere” acest proiect.