Europa extremelor. Cum se vede din România una dintre cele mai mari provocări politice ale continentului

Publicat: 05/09/2016, 10:30
Actualizat: 11/10/2016, 11:59
Partidele de dreapta și de extremă dreaptă au ajuns, în ultimii ani, să câștige din ce în ce mai mult teren în țările din Europa. La aceasta au contribuit factori precum tensiunile politice, instabilitatea economică sau amenințarea teroristă tot mai prezentă, iar liderii acestor mișcări au profitat de contextul de instabilitate pentru a încerca să acceadă spre putere. Unii dintre aceștia au și reușit deja, alții așteaptă viitoarele alegeri pentru a-și consolida poziția.
Câteva exemple sunt mișcarea populistă anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD), care în luna martie a reușit să câștige 24% din voturi în landulSaxonia-Anhalt, Frontul Național care a devenit din ce în ce mai popular în Franța, prin liderul său, Marine Le Pen, despre care mulți cred că va fi candidatul formațiunii la alegerile prezidențiale din 2017, unde va reuși să ajungă în turul al doilea, sau Jobbik în Ungaria care deja a trecut la schimbări în structurile sale de conducere pregătindu-se de lansara în cursa electorală din 2018, când se așteaptă să devină partidul de guvernământ al Ungariei, luându-i locul lui Viktor Orban. Jurnaliștii de la New York Times au realizat mai multe infografice care arată evoluția partidelor de extremă dreaptă în țările din Europa, demonstrând și că întregul climat de nesiguranță din ultimii ani a dus la o creștere semnificativă a popularității acestora.
AUSTRIA
Norbert Hofer, membru al partidului naționalist Freedom Party (Partidul Libertății) și militant declarat împotriva imigranției s-a remarcat drept candidatul favorit în primul tur al alegerilor prezidențiale care au avut loc în aprilie în Austria, câștigând 35,1% din voturi.
În turul secund care a fost organizat în mai, Hofer a obținut 49,7% din voturi, dar a pierdut la limită în fața lui Alexander Van der Bellen, un profesor de economie în vârstă de 72 de ani și fost lider al Partidului Verzilor. Oricum ar fi, Curtea Supremă austriacă a stabilit reluarea scrutinului, însă rezultatul a fost același, iar liderul extremist a pierdut alegerile,, ratând șansa de a deveni primul politician de extremă dreapta de după cel de-Al Doilea Război Mondial ales lider de stat în Europa.
Punctele principale ale campaniei lui Hofer s-au referit la promisiuni precum întărirea granițelor țării și a armatei, limitatea beneficiilor pentru imigranți și favorizarea austriecilor pe piața muncii. Partidul de extremă dreapta, al cărui motto este „Austria pe primul loc”, deține 40 din cele 183 de locuri în Consiiul Național.
POLONIA
Partidul de dreapta numit Justiție și Dreptate a ajuns din nou la guvernare, câștigând, la alegerile parlamentare din 2015, 39% din sufragii la nivel național. Partidul a fost fondat în 2001 de către Lech Kaczynski și fratele său geamăn, Jaroslaw. Formațiunea Justiție și Dreptate a câștigat pentru prima dată puterea în 2005, Lech devenind președinte, iar Jaroslaw premier.
În 2010, Lech Kaczynsky, dar și alți oficiali polonezi, au murit într-un accident de avion, atunci când aeronava încerca să aterizeze pe un aeroport în apropiere de orașul Smolensk, din Rusia. Jaroslaw Kaczynski, care nu se afla atunci în avion este acum în fruntea unui partid de dreapta.
UNGARIA
Viktor Orban și partidul său de dreapta, Fidesz, candidând pe o listă comună cu formațiunea K.D.N.P., un partid creștin democrat, a câștigat ultimele două alegeri parlamentare din Ungaria, stârnind multe îngrijorări în rândul liderilor occidentali referitoare la poziția din ce în ce mai autoritară pe care o adoptă. De asemenea, partidul a câștigat în mod decisiv la vot pentru Parlamentul European în luna mai 2014.
În plus, Jobbik, o formațiune de extremă dreaptă, cu o politică anti-imigraționistă, populistă și de protecționism economic, a câștigat 20% din sufragii la alegerile parlamentare din 2014, ajungând astfel al treilea cel mai mare partid din Ungaria. Printre inițiativele pe care le promovează se numără și organizarea unui referendum referitor la apartenența la Uniunea Europeană, dar și apelul la „încetarea mușamalizării unor subiecte tabu” din societate, precum „eforturile mișcării Zion de a domina atât Ungaria, cât și întreaga lume”.
Jobbik militează și pentru creșterea cheltuielilor alocate de guvern etnicilor maghiari care locuiesc în străinătate și pentru înființarea unui nou minister care să le fie special dedicat. Într-un proiect de lege promovat în 2012 partidul propunea incriminarea „devianței sexuale” cu până la opt ani de închisoare. La sfârșitul lunii aprilie, liderul partidului, Gabor Vona, a spus că Jobbik va demite jumătate din structurile sale de conducere, o mișcare pe care unii analiști au perceput-o ca pe o încercare de epurare a elementelor extremiste accentuate ale formațiunii, înainte să se lanseze în cursa de a deveni partidul de guvernământ al Ungariei până în 2018.
SUEDIA
Partidul extremist Democrații Suedezis-a dezis de rădăcinile care se revendică, de fapt, din discursul supremației albe, a câștigat aproximativ 13% din voturi la alegerile din septembrie 2014, obținând astfel 49 din cele 349 de locuri în Parlamentul țării. Din cauză că niciunul dintre formațiunile politice consacrate nu își dorește construirea unei coaliții cu Democrații Suedezi, partid condus de Jimmie Akesson, țara este guvernată de o alianță minoritară destul de fragilă alcătuită din Social-Democrați și Partidul Verzilor.
Democrații Verzi militează pentru măsuri extrem de restrictive în ceea ce privește imigrația, se opun intrării Turciei în Uniunea Europeană și urmăresc organizarea unui referendum referitor la apartenența Suediei la UE.
GRECIA
Fondat în 1980, partidul neofascist Zorii Aurii a ajuns în atenția opiniei publice internaționale din 2012, atunci când a intrat în Parlamentul grec pentru prima dată, câștigând 18 locuri. Rezultatele scrutinului au venit în mijlocul crizei datoriilor Greciei, care s-au soldat cu măsuri de austeritate extrem de contestate.
Formațiunea, pe care comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei l-a descris în 2013 drept „neonazist și violent” promovează perspective extreme asupra imigranților, favorizează ipoteza unei înțelegeri defensive cu Rusia și susține că „distrugerea țării a plecat de la moneda euro”.
În septembrie 2013, autoritățile elene au arestat zeci de oficiali ai partidului Zori de Aur, inclusiv membri ai Parlamentului, dar și pe liderul mișcării, Nikos Michaloliakos, care a fost acuzat de coordonarea unui grup infracțional organizat.
Zori de Aur, care a câștigat, din nou, 18 locuri la alegerile parlamentare din septembrie, a fost extrem de rezervat de la debutul crizei refugiaților, însă în ultima vreme membrii au început să iasă în stradă și să protesteze în mai multe zone în care sunt cazați imigranții. Liderii partidului, unii dintre ei cu procese pe rol, susțin, însă, că Zori de Aur plănuiește numeroase proteste în întreaga țară față de ceea ce ei numesc „islamizarea Greciei”.
FRANȚA
Frontul Național este un partid naționalist care se folosește de retorica populistă pentru a-și promova pozițiile împotriva refugiaților și a Uniunii Europene. Mișcarea susține politicile de protecționism economic și ar suprima oricând beneficiile și ajutoarele pe care guvernul le oferă imigranților, inclusiv cele referitoare la serviciile de sănătate, la fel cum ar fi oricând de acord cu reducerea drastică a numărului de refugiați cărora să le fie permisă șederea în Franța.
Formațiunea a fost înființată în 1972, iar fondatorii și simpatizanții săi au fost inclusiv foști colaboratori naziști și membri ai regimului colaboraționist de la Vichy. În prezent, Frontul Național este condus de Marine Le Pen, care a venit la putere în 2011, urmându-i tatălui ei, Jean-Marie Le Pen. Aceasta a încercat să promoveze o imagine mai blândă a partidului, însă, cu toate acestea, a folosit în multe rânduri un limbaj rasis și anti-semit și s-a confruntat cu acuzații multiple referitoare la negarea Holocaustului și la incitarea la ură rasială.
În primul tur de scrutin al alegerilor regionale din decembrie, Frontul Național a câștigat 27% din sufragii la nivel național, dar în cel de-al doilea tur formațiunea a pierdut în toate cele 13 regiuni. Toată lumea se așteaptă ca, pentru alegerile prezidențiale din 2017, Le Pen să fie candidatul formațiunii și mulți cred că va reuși să ajungă în turul al doilea.
GERMANIA
Mișcarea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania a fost înființată acum trei ani, ca un curent de protest împotriva monedei euro și a câștigat până la 25% din voturi la nivel național la alegerile din martie, punând astfel la încercare politica recunoscută drept consensuală a Germaniei. În 2013, partidul nu a câștigat niciun loc în Parlamentul german, ratând la limită pragul electoral de 5%, dar acum sondajele îl clasează în intervalul 10-12% și este preconizat a fi prima formațiune de extremă dreaptă care va accede în Parlament după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Sprijinul pentru acest curent a început să fie din ce în ce mai mare în urma agresiunilor sexuale din seara Anului Nou de la Cologne. Acesta a atras votanți care „erau împotriva sistemului, împotriva liberalizării, anti-europeni, anti-orice ar putea fi privit ca fiind o normă socială”, a declarat Sylke Tempel, membru al Consiliului German pentru Afaceri Externe.
Liderul partidului, în vârstă de 40 de ani, Frauke Petry, a spus chiar că polițiștii de frontieră ar trebui să îndrepte armele împotriva oricui ar încerca să traverseze frontiera în mod ilegal. În ultimele luni, formațiunea a adoptat și un principiu numit „Islamul nu aparține Germanei”, cerând interzicea construcției de moschei.
În România, unii dintre cei care promovează discursul naționalist sunt membrii Partidului România Unită (PRU)
Corneliu Vadim Tudor a fost, în țara noastră, cea mai reprezentativă figură a discursului extremist după 1989. Apogeul său a fost în 2000, când a fost aproape să ajungă președintele României, fiind votat de peste 33% din electorat, iar după 2004, numărul votanților PRM a fost însă în continuă scădere, după cum demonstrează și graficul celor de la The New York Times. Un alt partid perceput cu tentă naționalistă a fost și Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu, formațiune care a reușit să obțină la alegerile parlamentare din 2012 aproximativ 14% din sufragii.
Astăzi, Partidul România Unită este formațiunea percepută în spațiul public ca o alternativă pentru publicul naționalist, cu posibilitatea de a capitaliza din fostul electorat al PRM. PRU este condus de Bogdan Diaconu, ales mai întâi ca deputat pe listele PSD, partid din care a demisionat în 2014 din cauza cooptării la guvernare a UDMR-ului.
PRU se remarcă drept formațiunea cu poate cel mai determinat discurs anti-maghiar și se recomandă ca partidul ce luptă pentru „apărărea valorilor naționale și restabilirea unei forme de patriotism național modern”. Contactat telefonic, Bogdan Diaconu a declarat pentru Gândul că PRU este format din „oameni cu interesul național în sânge și cu coloană vertebrală, nu oficială”.
„Europa trece printr-o criză identitară și morală (..) așa se explică asecnsiunea naționaliștilor în țări ca Suedia, Austria sau Grecia”, a declarat Bogdan Diaconu pentru Gândul în noiembrie anul trecut. Acesta a comentat atunci și problema refugiaților, arătând că „Iohannis ar trebui să nu mai accepte ordine de la șefa lui (A.Merkel) și ar trebui să organizeze un referendum să decidă populația dacă vrea cote obligatorii de refugiați”, încheind prin a spune că „nu are sentimente pentru Orban (premierul Ungariei)”, însă în problema refugiaților, „el (Orban) este un exemplu pentru cum își apără țara”.
În ultima vreme, discuțiile referitoare la intrarea în „Patrula lui Vlad Țepeș” au revenit în atenția publică, după ce mai mulți parlamentari, unii chiar foști membri PSD, s-au înscris în partidul lui Bogdan Diaconu. Zvonurile potrivit cărora chiar fostul premier Victor Ponta este așteptat să conducă formațiunea au fost din ce în ce mai dese, însă Ponta a precizat că își dorește să rămână în PSD, cu toate că „România ar avea nevoie de un partid naționalist”, pentru că ar fi un lucru bun pentru mulți alegători.
Fostul prim ministru a vorbit despre PRU ca despre o „mișcare politică autentică” de care România are nevoie și a precizat că nu a discutat cu liderii PSD despre Partidul România Unită, dar că țara are nevoie de o formațiune care să nu fie „creată prin laboratoare”, cum se făcea imediat după căderea comunismului.
„Cred în faptul că există și un electorat și o nevoie în România de un partid și de o mișcare politică autentică, nu creată prin laboratoare sau chestii de astea de acum 25 de ani.
Eu cred că și pentru PSD, și pentru România ar fi bine să avem un partid național sau naționalist, dacă vreți, dar în sens modern, nu în sensul exceselor. (…) Cred în această idee, cred că e bine pentru mulți alegători”, a spus fostul prim ministru.
Alte formațiul care promovează în România un discurs naționalist sunt și Asociația Rost, Fundația Ogoranu, Fundația Profesor George Manu sau organizația Noua Dreaptă, aceasta din urmă având, din mai 2016, și o aripă politică, Partidul Noua Dreaptă, cu filiale în țară și în străinătate. Mișcarea se recomandă drept „o alternativă la actuala clasă politică”. Mișcarea promovează un discurs anti-imigraționist, astfel că, în noiembrie 2015 membrii partidului au organizat un mitting în Piața Universității „împotriva acceptării cotelor obligatorii de refugiați”. Liderul Noii Drepte a făcut atunci, în urma atentatelor de la Paris, chiar un apel pentru Guvernul Cioloș: „Cerem să alăture România țărilor care au respins cotele de imigranți!”.
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Furie și indignare după ce fotografia cu teroriștii Hamas defilând cu trupul gol și mutilat...
Mirel Dragomir, declaraţii halucinante: 'Nu îmi pare rău că sunt aici'
FOTO. Cum mai arată Diana Gureșoaie, „Strâmba lui Dodel”. Fosta iubită a lui Cristi Tănase...
Andreea Bălan a recunoscut tot despre certurile cu Victor Cornea: „Nu există împăcare”
VIDEO Un consilier PNL a uitat să închidă camera în timpul unei ședințe pe Zoom...
Mirel din Timişoara, renegat de familie după crima oribilă! Gestul făcut de fiecare membru în...
Actriţele din filmele pentru adulţi fără pic de machiaj. Galerie foto FABULOASĂ!
15 județe, sub avertizare cod galben de vreme severă până diseară. Meteorologii anunță vânt puternic...
Ies la iveală noi detalii despre Mirel. Tânărul este cunoscut pentru agresivitate: "Era foarte obsesiv,...
Oana Radu, acuzații dure la adresa fostului soț: ,,Mi-a spus că ne bate pe amândouă”....
Acum păpușă, în trecut mătușă! Cum arăta Inna înainte să fie celebră
Șoferii care circulă prea încet, „vânați” cu drona - VIDEO
Actorul Steven Seagal le-a vizitat pe victimele atacului terorist de la Moscova
Bestia COSMICĂ din INIMA galaxiei noastre S-A TREZIT
Devine obligatoriu în România. Anunț la Guvern chiar azi, 29 martie: Voi scrie în lege...
Ora de vară. În ce an a fost introdusă pentru prima oară în România și...
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Imagini cu ea și sora Brittany în rochie de mireasă....
Primele declarații ale familiei lui Mirel Dragomir, după tragedia de la Timișoara! Tatăl tânărului: "Nu...
Patrick, sentimente ascunse pentru Giuly!? Patrick și Robert au purtat o discuție pe tema acestui...
"Nu-mi pare rău că sunt la închisoare". Mirel Dragomir nu are remușcări după fapta comisă....
BANCUL ZILEI. Învățătoarea: Bulă, îți dau un bilet să îl duci lu’ taică-tu. Dar să...
Viteză fără precedent! O universitate a creat Internetul de 4,5 milioane de ori mai rapid