Fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii o acuză pe șefa CCR de lipsă de transparență, după întâlnirea cu Bolojan. Magistratul invocă „Legea dreptului la informație” din Constituția României

Fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii și actualul președinte al Curții de Apel Pitești, Bogdan Mateescu, o critică, într-o postare pe Facebook, pe președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, în contextul întâlnirii cu premierul demis, Ilie Bolojan. Magistratul invocă Articolul 31 din Constituția României, privind dreptul la informație, având în vedere absența unor argumente solide din partea șefei CCR,

Bogdan Mateescu o acuză pe președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, că ar compromite integritatea sistemului de justiției prin întâlnirea pe care a avut-o cu Ilie Bolojan, premier demis și lider de partid. Potrivit lui Mateescu situația este un caz de imixtiunea justiției în politic.

„Profesioniști ai dreptului care discută deja, cu argumente puternice, despre măsura în care deciziile mai pot fi considerate ca venind dinspre o instanță cu garanții de independență adecvate mai ales când votul probabilului partener de discuții obscure al unui șef de partid este decisiv, cu toate consecințele”, menționează Mateescu.

„Președintele CCR a întors azi spatele articolului 31 din Legea Fundamentală”

De asemenea, Mateescu îi reproșează Siminei Tănăsescu absența unor explicații punctuale cu privire la scopul întâlnirii cu premierul demis, informații la care cetățenii au tot dreptul, potrivit Articolului 31 din Constituția României.

„Un gardian al respectării drepturilor fundamentale ale omului în țara noastră a disprețuit și a călcat trufaș pe dreptul la informație.
Președintele CCR a întors azi spatele articolului 31 din Legea Fundamentală, fără vreo remușcare”, afirmă Bogdan Mateescu.

„Ziua de azi reprezintă un moment de cotitură în abordările față de instanța constituțională”

Atitudinea președintei Simina Tănăsescu, în contextul întâlnirii cu Bolojan reprezintă, în opinia fostului șef al CSM, un afront adus ideii de democrației.

„Cred sincer că ziua de azi reprezintă un moment de cotitură în abordările față de instanța constituțională.
Dramatic pentru democrația noastră firavă”, mai afirmă fostul președinte CSM.

Reacția CCR, după întâlnirea dintre șefa CCR și Bolojan

Curtea Constituțională a României a transmis un comunicat de presă în care a adresat întâlnirea dintre Simina Tănăsescu, președinta CCR, și premierul demis Ilie Bolojan. Conform CCR, funcția de președinte vine și cu atribuții administrative și de reprezentare care implică întâlniri cu membrii guvernului pentru buna organizare a instituției.

În același comunicat, CCR spune că reperele etice și profesionale alături de conduita președintei Elena Tănăsescu ar trebui să excludă varianta în care șefa CCR își depășește atribuțiile funcției.

„Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată.

Totodată, conduita constantă și publică, precum și reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, concluzionează comunicatul CCR.

Președinții a 50 de tribunale din România cer clarificări despre întâlnirea dintre șefa CCR, Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan

Președinții a 50 de tribunale din România cer clarificări publice privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan. Magistrații avertizează că lipsa de transparență poate afecta aparența de imparțialitate a Curții și încrederea publică în deciziile acesteia.

„Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție”, se arată într-un comunicat comun.