E oficial. Guvernul Bolojan a picat. Moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi. Ce urmează
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a trecut cu 281 de voturi pentru, din 431 de parlamentari prezenți.
După un vot zdrobitor în Parlament, Executivul este demis și rămâne doar interimar, până la formarea unei noi majorități.
Ce urmează
După căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan, lucrurile nu se încheie odată cu votul din Parlament. Din contră, începe cea mai complicată etapă. Executivul nu dispare, ci intră în regim interimar, cu puteri limitate, ocupându-se doar de administrarea curentă până la instalarea unui nou guvern.
Următorul pas se mută la Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan cheamă partidele la consultări pentru desemnarea unui nou premier. De aici, totul depinde de negocieri. Premierul desemnat trebuie să strângă o majoritate și să treacă prin votul Parlamentului cu un program de guvernare și o echipă completă.
Problema este că această majoritate nu există clar în acest moment. PSD și AUR au votat împreună moțiunea, dar ambele partide spun că nu vor guverna împreună. În paralel, partidele care se declară pro-europene sunt forțate să se regrupeze rapid, dar relațiile dintre ele sunt deja tensionate.
Dacă prima propunere de guvern pică, procedura se reia. Iar dacă Parlamentul respinge două variante în termen de 60 de zile, se poate ajunge la alegeri anticipate.
AUR a transmis deja că ar putea propune un nume propriu pentru funcția de prim-ministru, inclusiv varianta Călin Georgescu, un scenariu care ar tensiona și mai mult relațiile politice și externe.
În același timp, PSD încearcă să se poziționeze ca un actor responsabil, insistând că nu va face o coaliție cu AUR. Mesajul este similar și din partea AUR, care preferă să rămână în postura de opoziție dură, chiar dacă a contribuit decisiv la căderea guvernului.
Moțiunea a trecut, dar incertitudinea abia începe. România intră într-o perioadă de negocieri dure și echilibre fragile, în care fiecare decizie politică contează mai mult ca oricând.
Coaliția pro-europeană, acum demolată
Guvernul Bolojan a fost gândit ca o coaliție largă, pro-europeană, apărută după alegeri și consolidată în jurul ideii de stabilitate și reforme. După instalarea lui Nicușor Dan la Cotroceni, mesajul era că România trebuie să rămână pe direcția occidentală și să evite derapajele populiste.
Doar că această construcție a avut încă de la început fisuri. PSD, PNL, USR și UDMR au stat împreună mai mult din necesitate decât din convingere, iar diferențele de viziune au rămas nerezolvate, chiar până în ultima clipă. În final, ruptura a venit inevitabil.
Unde a început fisura între partidele de coaliție
Conflictul a explodat în jurul politicilor economice. Guvernul a mers pe linia reducerii deficitului și a reformelor structurale, ceea ce a însemnat măsuri nepopulare și dispute interne constante: creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli, reorganizări și concedieri în sectorul public.
PSD a început să critice tot mai des aceste direcții, până când a decis să iasă de la guvernare și să susțină moțiunea.
Sorin Grindeanu, președintele PSD/ INQUAM – Octavian Ganea
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a explicat de nenumărate ori ruptura între PSD și Ilie Bolojan.
„Nu mai puteam continua într-o formulă în care deciziile economice se iau fără să se țină cont de impactul social. Am spus de mai multe ori că nu putem susține măsuri care duc la scăderea nivelului de trai, la presiune suplimentară pe mediul privat și la instabilitate pentru oameni. Moțiunea este un gest politic asumat și necesar”, spunea Grindeanu.
În același timp, președintele PSD a încercat să clarifice relația cu AUR și să dea asigurări că nu o să intre la guvernare împreună.
„Faptul că am semnat aceeași moțiune nu înseamnă că există o alianță. Este un instrument parlamentar. Nu discutăm despre guvernare comună, nu discutăm despre o coaliție cu AUR”, spune Grindeanu.
De partea cealaltă, premierul Ilie Bolojan a apărat până la final direcția guvernului și să explice toate măsurile luate.
„Am încercat să corectăm dezechilibre acumulate în ani de zile. Știu că unele măsuri sunt dificile, dar fără ele riscăm să intrăm într-o criză economică reală. Problema acestei moțiuni este că nu vine cu nicio alternativă. Dărâmăm un guvern, dar nu spunem ce punem în loc”, spunea Bolojan.
Reacțiile din opoziția pro-europeană au fost dure. Președintele USR, Dominic Fritz, a criticat deschis colaborarea PSD–AUR.
„Ceea ce vedem astăzi este o alianță de conjunctură care sacrifică stabilitatea pentru calcule politice pe termen scurt. PSD alege să meargă mână în mână cu AUR pentru a dărâma un guvern pro-european. Asta spune foarte multe despre direcția în care se îndreaptă.”, anunța Fritz după ce PSD și AUR au dat drumul moțiunii.
Dominic Fritz, președintele USR
La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a pus accent pe consecințe și pe ce urmează după căderea Guvernului.
„Este foarte ușor să dai jos un guvern. Partea complicată începe după. Dacă există o majoritate pentru această moțiune, acea majoritate trebuie să arate că poate construi ceva coerent, stabil și credibil. Nu poți să faci majoritate cu AUR pentru a da jos guvernul și apoi să spui că vrei o coaliție pro-europeană. Trebuie să existe coerență politică”, spunea Hunor.
RECOMANDAREA AUTORULUI
- Bolojan a ajuns să fie susținut de cei pe care îi consideră „extremiști”. Parlamentarii UNIT nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR
- Liderul UDMR, Kelemen Hunor, nu va fi prezent la votul moțiunii de cenzură, pentru că merge la o înmormântare. Cum va vota partidul
- George Simion este convins că moțiunea de cenzură va trece. Pe ce se bazează președintele AUR
- Va supraviețui politic Bolojan după moțiunea de cenzură? Cristoiu: Asta este adevărata bătălie/Nicușor Dan nu stăpâneșțe tot sistemul