Noile taxe care se pregătesc la Palatul Victoria. Ce angajamente și-a luat Ponta în scrisoarea de intenție pe care a trimis-o FMI

Scrisoarea de intenție trimisă săptămâna trecută la Washington, prin care Guvernul își asumă în scris angajamentele față de FMI în vederea semnării unui nou acord cu instituțiile financiare internaționale, include mai multe referiri la taxele și impozitele pe care Executivul le are în vedere decât și-au asumat public premierul Victor Ponta și miniștrii Daniel Chițoiu și Liviu Voinea, principalii negociatori.

Scrisoarea, ținută secretă de Guvern până la intrarea în boardul FMI de la sfârșitul lunii, face mențiuni la aplicarea CASS-ului de 5,5%, de la 1 ianuarie 2014, pentru toate veniturile din chirii, la accizele pentru produsele de lux deja introduse în lege, dar și la taxarea proprietăților în funcție de destinație plus la lărgirea bazei de impozitare pentru colectarea contribuțiilor la pensii, fără a se specifica clar dacă vor mai exista excepții.

VEZI AICI SCRISOAREA CĂTRE FMI

Acordul de tip stand-by se va derula timp de doi ani, până în 2015, și ar urma să pună la dispoziția Guvernului 3 miliarde de lei – două de la FMI și unul de la Banca Mondială – pentru situația în care va avea nevoie de un împrumut. Al patrulea miliard negociat în iulie vine de la Bruxelles. Delegația FMI va evalua trimestrial progresele în primul an și semestrial în al doilea. Prima evaluare va avea loc pe 20 decembrie 2013, iar a doua până la 28 martie 2014.

Gândul prezintă în exclusivitate conținutul integral al scrisorii ale cărei linii generale urmează să fie prezentate marți de premierul Victor Ponta în plenul Parlamentului, de la ora 16.00. Potrivit textului scrisorii, „România continuă să fie vulnerabilă la șocuri externe și la tulburări pe piețele externe de capital”, are „venituri slabe și presiuni pe cheltuieli din ce în ce mai mari”, „împrumuturile neperformante au crescut cu 20% față de 2011″, iar „arieratele au început să scadă la nivelul autorităților locale, dar au început să crească din nou în administrația centrală”. În plus, Guvernul are mari restanțe în privința privatizărilor asumate anterior.

Noile taxe pe proprietate, în funcție de destinație

În fața FMI, Guvernul anticipează o creștere economică de 2% în 2013 bazată pe exporturi și pe recolta agricolă. Ținta de deficit fiscal asumată este de 2,4% din PIB pentru 2013, angajamentul pentru 2014 fiind scăderea la 2% din PIB. Pentru a o atinge, la Palatul Victoria se „analizează” creșterea veniturilor prin majorarea sau introducerea unor noi taxe și impozite.

Astfel, Guvernul înștiințează FMI că, pentru majorarea venitului minim garantat de la 1 ianuarie 2014 și pentru acordarea unor ajutoare la încălzire din septembrie, intenționează să extindă numărul plătitorilor de CAS și să umble la taxele pe proprietate. „Pentru a contrabalansa aceste măsuri, vom explora măsuri pe parte de venituri în ceea ce privește taxele pe proprietate. Vom evalua de asemenea reforme în domeniul contribuțiilor sociale pentru lărgirea bazei”, se arată în documentul trimis la Washington, după aprobarea în Guvern săptămâna trecută.

Detalii despre aceste intenții, se regăsesc între angajamentele asumate în privința politicii fiscale. Taxele pe proprietate ar urma să fie modificate înainte de finalul anului. „Înainte de finalizarea bugetului pe 2014, vom revizui baza de impunere pentru taxele pe proprietate, bază ce va varia în funcție de destinația proprietății și nu de statutul juridic al proprietarului„, se menționează în scrisoarea de intenție.

Noi taxe ar urma să fie percepute în domeniul petrolier, un grup interministerial lucrând deja la un nou regim de taxare și de redevențe care va intra în vigoare în 2015 și va fi valabil până în 2024.

Cui îi mai pregătește Guvernul reținerea CAS

În document se amintește și de reținerea contribuțiilor pentru pensii de la un număr mai mare de contribuabili, fără însă a se preciza concret căror categorii de venituri ar urma să li se aplice măsura și nici de când. „Vom analiza de asemenea cum ar putea fi majorată colectarea veniturilor și cum ar putea fi redusă impozitarea muncii prin lărgirea bazei sistemului de contribuții sociale. (…) Până la mijlocul lunii octombrie 2013, vom pregăti un pachet de reformă pentru contribuțiile de sănătate care să vizeze finanțarea sistemului public de sănătate pe baza unei combinații de taxă obligatorie, în concordanță cu pachetul de bază, și o contribuție voluntară ce va fi plătită de cei care doresc să beneficieze de o asigurare medicală suplimenatră. În acest scop vom aproba o ordonanță de guvern de lărgire a bazei de contribuție prin aplicarea unei taxe obligatorii (contribuție la fondul de sănătate) asupra veniturilor obținute de persoanele fizice din chirii, care să fie implementată de la 1 ianuarie 2014. Vom aproba de asemenea legislația de restructurare a sistemului de asigurări sociale prin care se lărgește baza prin reducerea diferențelor ce există în baza de pensii pentru diferitele activități prestate derulate (activitate de natură salarială, activități de tipul PFA, drepturi de autor etc). Înainte de a aduce orice fel de modificări sistemului fiscal ne vom consulta cu echipele FMI și CE”, se angajează Guvernul.

Contribuțiile pentru pensie (CAS) sunt de 20,8% din salariul brut la angajator și de 10,5% la angajat, iar contribuțiile pentru asigurări de sănătate (CASS) de 5,5%.

Controverse în jurul drepturilor de autor și ale PFA

Despre universalizarea CAS au vorbit premierul și ministrul de Finanțe și cu parlamentarii, săptămâna trecută, înainte de aprobarea scrisorii. În urma discuției lui Victor Ponta cu grupul UDMR, deputatul Erdei Doloczi István, membru în Comisia de buget-finanțe, a explicat pentru gândul că una din intențiile Guvernului vizează eliminarea excepțiilor de la plata acestor contribuții. Printre actualele excepții se numără contribualilii care au venituri din agricultură și din activități independente, proprietate intelectuală, PFA care au și contracte de muncă. „Lărgirea bazei de impozitare e un gest firesc. Principiul e că impozitarea trebuie să fie nediscriminatorie, să nu existe excepții, iar oricine realizează venituri va trebui să plătească acea contribuție pentru pensii”, spune deputatul UDMR.

Ministrul Daniel Chițoiu susține însă că Guvenul nu se va atinge de PFA sau de drepturile de autor. „Reducerea diferențelor din baza de pensii, așa cum este scris în fragmentul în cauză, se referă la scăderea CAS-ului pentru activitățile de natură salarială și nicidecum la majorarea fiscalității pentru PFA și drepturi de autor. În acest fel, printr-o relaxare a fiscalității, noi credem că vom da o gură de aer mediului de afaceri, reușind totodată să scoatem la suprafață din economia subterană un număr important de locuri de muncă care vor contribui astfel la lărgirea bazei de impozitare”, a declarat ministrul Finanțelor luni pentru Mediafax, arătând că intenția ar fi de reducerea a CAS, dar nefăcând nicio referire la noile categorii care ar urma să lărgească baza de impozitare.

O ipoteză similară a lasat și Victor Ponta. Întrebat într-un interviu la TVR care ar fi prima măsură fiscală pe care ar lua-o în 2014, premierul a vorbit de „reducerea contribuțiilor de asigurări sociale, pentru că, într-adevăr, în timp ce cota unică este o fiscalitate scăzută față de media europeană, TVA e principala sursă de venituri, contribuțiile de asigurări sociale sunt la un nivel foarte înalt și practic îngreunează crearea de noi locuri de muncă și mai ales munca la alb”.

Reforma în sănătate. Mai puține medicamente compensate

Dincolo de aplicarea CASS veniturilor din chirii, Guvernul plănuiește reducerea cheltuielilor în sănătate. Lista medicamentelor compensate va fi modificată, prin OUG, până la 31 decembrie, iar de la 1 ianuarie 2014 va exista un pachet de bază, cu un număr limitat de servicii medicale, restul fiind incluse într-o asigurare privată de sănătate, denumită asigurare complementară. Pachetul de servicii de bază va fi finalizat până la 30 septembrie.

7 milioane și jumătate de carduri de pacient vor fi tipărite cu același temen limită, restul urmând să fie emise în 2014.

O altă „măsură” guvernamentală este tipărirea, de la 1 ianuarie, a drepturilor pacienților pe spatele rețetelor.

Ce se întâmplă cu dividendele „mascate în împrumuturi”

„Înregistrăm progrese în cadrul inițiativei noastre privind Persoanele Fizice cu Averi Mari (PFAM)”, susține Guvernul, venind în fața FMI cu 30 de verificări demarate și 360 de contribuabili ce prezentau riscul de nedepunere a declarației de venit din străinătate.

Pentru a obține noi venituri la buget, Ministerul Finanțelor a luat în atenție dividendele pe care oamenii de afaceri și le „maschează” în împrumuturi către propriile companii, pentru a nu plăti impozite. „Vom continua să îmbunătățim tehnicile noastre de control prin utilizarea metodelor indirecte de demonstrare a veniturilor, prin extinderea definiției veniturilor a căror sursă nu se cunoaște și prin clarificarea caracterului impozabil al plăților de dividende, care sunt în prezent frecvent mascate ca rambursări neimpozabile de împrumuturi acordate companiilor”, se arată în scrisoarea trimisă la Washington.

Arieratele, pe lista marilor restanțe

În rândul marilor restanțe față de angajamentele anterioare asumate în negocierile cu FMI, rămâne în continuare problema arieratelor. Dacă la negocierile cu FMI din iulie, Guvernul a intrat cu arierate – numai la nivelul administrației locale – de 502 milioane de lei (din care 360 de milioane pe facturi contestate), datele de la finalul lunii august arată că datoriile primăriilor față de firmele private continuă să crească. Astfel, surse guvernamentale au precizat pentru gândul că, la finalul lunii august, arieratele administrației locale ajungeau la 540 de milioane de lei (din care Guvernul recunoaște oficial dopar 179,2 milioane, aferente proiectelor aprobate de la București).

Ca soluție, Ponta propune „un audit independent” al proiectelor rămase încă în derulare din programul PNDi, lanasat de Elena Udrea și „un raport privind riscurile fiscale” cxare ar urma să fie gata pâna la finalul anului.

Începând din septembrie 2013, Guvernul se angajează să publice situații lunare privind arieratele și, trimestrial, măsurile luate pentru a le reduce. Totodată „evaluează posibilitatea unor transferuri de la bugetul de stat la autoritățiule locale” pentru a achita din facturile restante. În privința celor 360 de milioane de lei pe care Ministerul Finanțelor le-a scos din calcul contestând facturile, Curtea de Conturi, ar urma să facă un raport de audit până la sfârșitul lunii noiembrie.

Primăriile și ministerele își pun proiectele „neeuropene” în cui

În logica unei schimbări de strategie pentru absorbția fondurilor europene, Guvernul plănuiește să facă un adevărat filtru al proiectelor de investiții. Acesta ar urma să fie Unitatea de Evaluare a Investițiilor Publice de la Ministerul Finanțelor la care face angajări până la finalul lunii septembrie. „Începând din 2014, nu se va mai apoba niciun proiect nou semnificativ de investiții publice, finanțat de administrația centrală fără a fi mai întâi evaluat de UEIP”, se arată în scrisoarea de intenție către FMI.

Prin ordonanță de Guvern, se vor stabili criteriile de evaluare, prioritizare, evaluare și gestionare a proiectelor noi de investiții publice. „Până la mijlocul lunii octombrie 2013, vom adopta, prin Memorandul de Guvern, o listă cu proiecte semnificative prioritizate”, se angajează Executivul.

Pentru proiectele pe fonduri structurale și de coeziune, pentru care România are rezervate 20 de miliarde de euro în perioada 2014-20120, „se vor acorda împrumuturi nete în limita împrumuturilor nete de 3 miliarde de lei”, în timp ce cheltuielile pentru proiecte neeligibile vor fi limitate la 2 miliarde de lei. Niciun parteneriat public-privat nu se va face fără acordul Băncii Mondiale.

Strategia în cazul companiilor de stat

În privința companiilor de stat, Guvernul are în vedere în cadrul noului program trei axe prioritare de acțiune. În primul rând este vorba despre măsuri consolidate de reducere a arieratelor întreprinderilor de stat. Angajamentul va fi reflectat printr-o țintă indicativă a arieratelor cumulate ale întreprinderilor deținute de administrația centrală, ministerele de resort urmând să raporteze Finanțelor la fiecare trei luni situația arieratelor. Măsurile includ conversia datoriilor în acțiuni, inclusiv o măsură de eliminare a datoriilor CFR Călători către CFR Infrastructură, insolvența sau lichidarea subsidiarelor CFR Călători și CFR Infrastructură.

O a doua axă este reprezentată de implementarea managementului profesionist în companiile de stat, guvernul angajându-se ca o astfel de conducere să desemnată la Hidroelectrica până la finalul lunii noembrie a acestui an.

În al treilea rând este vorba despre dereglementarea prețurilor la energie, atât pentru consumatorii industriali, cât și pentru cei casnici. „pentru electricitate, dereglementarea completă a prețurilor la electricitate pentru consumatorii industriali va fi realizată până la data de 1 ianuarie 2014și pentru consumatorii casnici până la data de 31 decembrie 2017. pentru gaze naturale intenționăm să implementăm restul foii de parcurs pentru dereglementarea prețurilor la gaze conform planificării pentru a realiza dereglementarea completă pentru consumatorii industriali până cel târziu la data de 31 decembrie 2015 și pentru consumatorii casnici până la data de 31 decembrie 2018”, se arată în scrisoarea de intenție cu FMI.

„Nu am obținut practic nimic în negociere”, este de părere fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Ialomițianu. „Guvernul se angajează să aplice calendarul pentru liberalizarea prețurilor la energie și la gaze ceea ce înseamnă o creștere a tarifelor atât pentru sectorul privat, cât și pentru consumatorii casnici”, a explicat el, pentru gândul.

Electrica, Hidroelectrica și Oltenia, listate la anul

Guvernul își propune vânzarea portofoliului de societăți din subordinea Ministerului Economieii și finalizarea a cinci societăți energetice pe perioada programului.

Nuclearelectrica SA – Guvernul se angajează să listeze la bursă 10% din acțiunile guvernului până la finalul lui septembrie.

Romgaz – 15% din acțiuni vor fi listate până la mijlocul lunii noiembrie acest an.

Electrica – Guvernul se angajează să lanseze o ofertă publică inițială pentru pachetul majoritar deținut de stat până la finalul lunii mai 2014.

Oltenia – Înainte de privatizarea majoritară, Guvernul se angajează pentru listarea a 15% până la finalul lunii iunie 2014.

Hidroelectrica – Guvernul menționează că procesul de listare a fost întârziat de atacarea în instanță a hotărârii privind lansarea ofertei publice inițiale a 10% din acțiuni. Astfel, executivul se angajează ca listarea să fie lansată până la finalul lunii iunie 2014, cu condiția ca hotărârea judecătorească să fie pronunțată până la sfârșitul lunii septembrie a acestui an.

În cazul companiilor din sectorul transporturilor, în scrisoarea de intenție, Guvernul se angajează să finalizeze tranzacția de vânzare cumpărare până la mijlocul lunii octombrie a acestui an. În condițiile în care privatizarea va eșua, în document se prevede reluarea licitației. În cazul CFR Infrastructură și CFR Călători există angajamentul pentru finalizarea procesului de desemnare a unei noi conduceri la CFR Infrastructură . De asemenea, se intenționează închirierea a încă 1.500 de kilometri de cale ferată inoperabilă. În document este prevăzută și majorarea tarifelor de transport călători în septembrie.

Ce spune Opoziția. Vass: „Ponta știe doar să taxeze și să mintă”

Textul noii scrisori de intenție este dezaprobat de PDL și susținut cu rezerve de UDMR. „Ponta este premierul taxelor, al evaziunii, al birocrației, al șomajului și al non-valorii în politică. A semnat o scrisoare cu FMI care îi acoperă incompetența și incapacitatea de a rezolva problemele reale ale românilor. În ultimul acord cu FMI, promisiunile Guvernului USL față de FMI nu rezolvă problema sărăciei și a somajului din România, a blocajului din mediul de afaceri. USL nu relansează economia și nu poate propune soluții de creare de noi locuri de muncă”, spune prim-vicepreședintele PDL, Andreea Paul Vass, contactată de gândul.

Vass susține că USL a introdus și majorat 28 de taxe și impozite, dar colectează prost și a rectificat veniturile bugetare în minus cu 2 miliarde lei în acest an în urma vizitei FMI. „Bugetul României crapă la încheieturi. Mafia înflorește. Evaziunea a crescut cu peste 4 miliarde lei. O confirmă Consiliul Fiscal în raportul pe anul 2012. Șomajul a crescut cu peste 43 de mii de persoane de la începutul acestui an până în prezent. Companiile de stat, învățământul și sănătatea sunt căpușate de numirile politice ale „campionilor” în lipit afișe electorale. Pierderile de la Oltchim s-au dublat în 2012 față de 2011. Pierderile de la CFR Marfă au crescut de 4 ori. Profiturile de la Hidroelectrica sau CFR Călători din 2011 s-au transformat în pierderi sub USL, în 2012. Disponibilizările au depășit deja 5000 de persoane în acest 4 companii de stat. Non-valoarea este în fruntea țării. Birocrației îi merge bine. Reformele vitale și investițiile începute de PDL sunt blocate. Am lăsat o economie stabilă pe care USL nu este capabil să o guverneze. Știe doar să taxeze, să mintă și să trimită companiile în insolvență, iar oamenii în șomaj”, crede deputatul PDL, fost consilier pe probleme economice al fostului premier Emil Boc.

În grupul parlamentar al UDMR, rezultatele negocierii Guvernului Ponta nu au fost primite la fel de critic. „Disciplina fiscal bugetară e foarte importantă ca să poți reduce arieratele și mai mult. S-a redus ceva, dar nu suficient. La fel de importantă este și punerea în mișcare a sistemului economic prin privatizarea companiilor care nu aduc profit, ci produc pierderi sau prin instalarea managementului privat”, indică deputatul Erdei Doloczi István, și el membru în Comisia de buget-finanțe, angajamentele guvernamentale pe care le consideră prioritare.

În opinia parlamentarului UDMR, „toate aceste angajamente depind însă și de clasa politică”. „Ultimul Cod Fiscal datează din 2002. Trebuie să fii profet să te descurci în Codul Fiscal. La întâlnirea pe care am avut-o cu premierul și miniștrii de resort, ni s-a promis că va exista un nou Cod Fiscal care să reducă fiscalitatea”, susține Erdei.

Ce știu USL-iștii din ce a negociat Guvernul. Hrebenciuc: „Nu va fi nicio impozitare suplimentară pentru cei cu PFA sau drepturi de autor”

Contactat de gândul, deputatul Viorel Hrebenciuc spune că, după discuțiile avute „cu factorii responsabili” în domeniu, „știe că nu va fi nicio impozitare suplimentară pentru cei plătiți cu drepturi de autor sau PFA”.

Singurii care spun că nu au văzut scrisoarea sunt liberalii. În această situație este și liderul deputaților PNL, Andrei Gerea, care spune însă că este la curent cu informațiile de bază din documentul înaintat la Washington sub semnătura colegului său de partid, Daniel Chițoiu, și că, din datele sale, lărgirea bazei de impozitare se referă doar la scoaterea la lumină a muncii la negru.

Că nu a văzut scrisoarea susține inclusiv președintele Comisiei de Buget din Cameră, Gheorghe Dragomir, arătând că scrisoarea de intenție va fi însă discutată „zilele următoare cu Ministerul de Finanțe și cu ministrul Voinea”. „Scrisoarea ne arată în continuare prudența Guvernului României și în continuare monitorizarea pe care FMI o face asupra economiei românești. Sigur că nu aduce nimic extraordinar, dacă ne gândim doar la fondul de sănătate care va fi suplimentat în plus de la veniturile care vine de la chirii și alte măsuri prea puțin importante pentru că nu modifică mult structura bugetară și nici configurația impozitelor și taxelor actuale, nu facem decât să ne uităm decât la aceeași monitorizare a FMI. Mi-aș dori ca în următorii doi ani să fim capabili să nu mai încheiem acorduri și economia să funcționeze și fără să facă acorduri”, a declarat Dragomir pentru gândul Dragomir.

La rândul său, fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a ținut să precizeze că trebuie făcută o diferențiere între un acord cu FMI și un împrumut la FMI. „Nu am discutat politic acest accord în interiorul PNL”, a subliniat pentru gândul Fenechiu. El a adăugat însă că un nou acord cu FMI este necesar, deoarece România se află în proces de restructurare a instituțiilor. „Un acord cu FMI cred că este necesar astăzi, atât timp cât România se află într-un proces de restructurare a instituțiilor și atât timp cât avem încă nevoie de o stabilitate și o credibilitate fiscală. România are acord cu FMI, care monitorizează permanent situația economică și fiscală, instituțiile financiare au mai multă încredere în România. Cât am fost ministru am colaborat foarte bine cu cei de la FMI, am simțit un sprijin real în ceea ce privește atenționarea permanentă, protecție împotriva eventualelor derapaje”, apără Fenechiu acordul cu Fondul.