O primă victorie față de secretomania privind ajutoarele acordate Ucrainei. O instanță obligă Executivul să publice toate Hotărârile de Guvern care fac referire la sprijinul acordat de România și datele la care au fost emise

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, APADOR-CH, a câştigat, ieri, în primă instanţă, procesul intentat Guvernului, în speță Secretariatului General al Guvernului, pentru că a refuzat să comunice informaţii de interes public, solicitate în baza Legii 544/2001, privind valoarea ajutoarelor militare acordate Ucrainei de România. Hotărârea Tribunalului Bucureşti poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare.

APADOR-CH câştigă în primă instanţă procesul cu Guvernul, privind secretizarea ajutoarelor militare pentru Ucraina. Sentința obligă Executivul să spună numărul hotărârilor precum și datele la care au fost emise, prin care au fost acordate ajutoarele militare pentru Ucraina, începând din 2020.

Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de SGG şi a admis integral cererea APADOR-CH, obligând Guvernul să comunice informaţiile solicitate, încă din 9 septembrie 2025″, transmite APADOR-CH într-un comunicat de presă.

Totul a pornit de la o întrebare simplă: cât valorează, în bani, ajutoarele militare pe care România le acordă Ucrainei?

În vara lui 2025, APADOR-CH a cerut Guvernului să facă publică valoarea acestor ajutoare. Ministerul Apărării Naţionale a transmis că aceste informaţii ar fi clasificate, întrucât se regăsesc în hotărâri de Guvern nedestinate publicului. Organizația a cerut mai departe Guvernului, prin SGG, numărul şi data fiecărei hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare către Ucraina, din 2020. Totodată, APADOR-CH a vrut să știe dacă aceste HG-uri au fost clasificate, cine le-a clasificat, prin ce act, la ce dată şi în ce clasă şi nivel de clasificare se află, conform Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

„Nu am cerut, aşadar, conţinutul hotărârilor şi nici detalii operative de natură militară, ci doar informaţii minimale despre existenţa şi regimul juridic al acestor acte”, precizează sursa citată.

În comunicat, APADOR-CH scrie că la 17 septembrie 2025, SGG a refuzat, invocând excepţia de la art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001, fără însă a face dovada că informaţiile respective au fost „efectiv clasificate” potrivit Legii nr. 182/2002.

„Or, aşa cum am arătat şi în acţiunea depusă în instanţă, simpla invocare a faptului că o informaţie «ţine de apărarea naţională» nu este suficientă: legea cere ca autoritatea să demonstreze că acea informaţie a fost clasificată printr-un act concret, cu respectarea procedurii legale”, arată APADOR-CH.

Reprezentanţii asociaţiei consideră că simpla existenţă a unei hotărâri şi numărul acesteia „nu pot fi considerate informaţii secrete”, iar „a ţine ascuns inclusiv numărul unui act normativ este o practică absurdă şi abuzivă, dar deloc singulară”.

„Ne-am mai întâlnit cu ea chiar acum câţiva ani, când am cerut informaţii despre costurile deplasărilor externe ale fostului preşedinte. În faţa acestui refuz nemotivat, în octombrie 2025 am chemat în judecată Guvernul (reprezentat de SGG), cerând instanţei să-l oblige să ne comunice informaţiile solicitate şi să fixeze un termen pentru aceasta. Ca o ironie, am constatat că nu era prima dată când ne judecam pentru informaţii publice cu Ilie Bolojan: în 2002, APADOR-CH a mai câştigat un proces împotriva SGG, pentru desecretizarea stenogramelor şedinţelor de guvern. La acea vreme, SGG era condus chiar de actualul premier, Ilie Bolojan”, precizează aceeaşi sursă.

“La scurt timp după deschiderea procesului, premierul Ilie Bolojan a declarat public că va aduna şi va face publice informaţiile cerute de APADOR-CH privind ajutorul acordat Ucrainei, însă, în paralel, în instanţă, reprezentanţii Guvernului din SGG au susţinut „exact contrariul”, aducând o serie de argumente pe care instanţa le-a respins: că APADOR-CH nu ar avea interes să cunoască numărul şi data hotărârilor de guvern, că simpla cunoaştere a acestor date ar periclita „valori importante” nespecificate, că cererea „nu ar avea obiect” şi chiar că Guvernul, fiind „un organism colegial”, nu ar putea fi dat în judecată.

„Instanţa a respins aceste non-argumente şi a confirmat ceea ce APADOR-CH a susţinut de la bun început: dreptul cetăţenilor de a afla informaţii minimale, precum numărul şi data unui act normativ, nu poate fi blocat prin invocarea nejustificată a secretului”, subliniază sursa citată.

APADOR-CH: Într-o democraţie este firesc ca cetăţenii să ştie cu cât ajută Ucraina

„Dar noi, ca să ajungem, teoretic, mai aproape de acest răspuns, a fost nevoie de un an de solicitări, refuzuri şi, în cele din urmă, un proces în instanţă, purtat nu pentru valoarea ajutoarelor, ci doar pentru numărul şi data unor hotărâri de Guvern. Chiar şi după această victorie în justiţie, valoarea reală a ajutoarelor acordate Ucrainei rămâne, deocamdată, necunoscută. Avem, cel mult, promisiunea că vom afla în ce hotărâri se ascund aceste cifre, dar nu şi cifrele în sine. Drumul spre un răspuns simplu, pe care orice cetăţean ar trebui să-l primească în câteva zile, este încă lung, iar rezultatul lui rămâne sub semnul întrebării”, menţionează APADOR-CH.

Reprezentanţii asociaţiei arată că stabilirea exactă a numărului şi datei fiecărei hotărâri de Guvern prin care au fost aprobate ajutoare militare pentru Ucraina este doar „primul pas pentru obţinerea de date oficiale privind banii publici cheltuiţi în acest scop”.

„Până în prezent, nu avem date oficiale comunicate, ci doar aşa-zise «scurgeri» sau «scăpări» de afirmaţii, parţiale, contradictorii şi conjuncturale, venite din partea unor politicieni, cu ocazia unor interviuri, care mai mult creează confuzie decât lămuresc. Pe baza identificării hotărârilor prin care au fost aprobate astfel de ajutoare, se vor putea cere informaţii despre valoarea exactă a ajutoarelor prevăzute în aceste hotărâri. În caz de refuz, va trebui apelat din nou la instanţă.

Adică, se va ajunge la noi procese şi, implicit, la o durată mare de timp, poate la nivelul anilor, pentru aflarea unor informaţii de acest gen. Asta pentru că autorităţile pot încălca într-un minut legea accesului la informaţii, fără a suferi vreo consecinţă negativă, în timp ce obligarea acestora de a respecta legea durează luni sau ani”, arată aceeaşi sursă.

Potrivit asociaţiei, este „şi o deficienţă a legii”, care nu prevede „sancţiuni distincte şi descurajante”, aplicabile de către instanţă celor care încalcă legea accesului la informaţii.

„Ajutoarele acordate Ucrainei provin din bani publici. Este firesc ca cetăţenii care produc aceşti bani să ştie, măcar la nivel minimal, cum şi pe ce bază au fost luate deciziile respective. Mai ales în contextul în care acelaşi Guvern le cere cetăţenilor săi eforturi bugetare şi măsuri de austeritate. Secretomania instituţională nu protejează securitatea naţională. Dimpotrivă, ea alimentează neîncrederea şi narativele conspiraţioniste, împiedicând cetăţenii să înţeleagă cum funcţionează guvernarea şi cum sunt cheltuiţi banii publici”, mai arată sursa citată.