Bugetul pe 2026 a fost adoptat, în cele din urmă, de Guvern. Bolojan a anunțat investiții, compensări pentru transportatori și creșterea salariului minim de la 1 iulie
Guvernul a aprobat, în ședința extraordinară desfășurată joi seară, toate proiectele incluse pe agendă. Printre acestea se numără majorarea salariului minim, proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2026 și hotărârea privind majorarea salariului minim.
Executivul a decis, totodată, prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori, prin compensarea creșterii prețului la combustibil. De asemenea, a fost aprobată și o ordonanță pentru debirocratizare. În plus, pragul de analiză a fost ridicat la 5 milioane de euro în ceea ce privește investițiile străine, astfel că se va reduce numărul companiilor care trebuie să treacă prin procesul de verificare.
Guvernul a anunțat și simplificarea procedurilor de autorizare în domeniul mediului. Totodată, sunt prevăzute schimbări semnificative și în legătură cu securitatea la incendiu, astfel că obligativitatea obținerii avizului a fost eliminată pentru proiectele cu risc scăzut. Referitor la bugetul pentru 2026, premierul Ilie Bolojan a subliniat că principala provocare este reducerea deficitului bugetar.
„Reducerea deficitului este o provocare”
„S-a adoptat HG privind creșterea salariului minim de la 1 iulie, cu 6,8% față de valoarea de astăzi. A fost prelungită schema de ajutor pentru transportatori, iar compensarea a fost crescută la 0,85 de bani, în așa fel încât creșterile de preț la combustibil pentru transportatori să fie parțial compensate prin această prelungire de schemă.
A fost aprobată ordonanța pentru debirocratizare. Practic, cuprinde trei reforme, cea care ține de autorizarea investițiilor mari, cea privind autorizarea pe mediu și cea privind autorizarea pe stingerea la incendiu.
La investiții mari avem o comisie pentru examinarea investițiilor străine. Suntem în situația în care am ridicat pragul la 5 milioane de euro, deci vor fi mult mai puține companii care vor trece pe la comisie. Am clarificat care sunt domeniile sensibile. A fost redus termenul de avizare substanțial.
A doua reformă, de simplificare pe mediu. Aici principalele elemente țin de reducerea unor termene, pentru depunerea documentelor, pentru decizia de încadrare etc. Și aici va fi introdus un sistem informatic în care documentele vor putea fi depuse.
Al treilea domeniu este legat de securitatea la incendiu. Se va face o avizare mai rapidă, bazată pe riscuri, în care numărul de proiecte care vor fi depuse se va reduce cu peste 40%, pentru că a fost eliminată obligativitatea obținerii acestui aviz pentru categoriile de risc scăzut. Dacă angajații inspectoratului nu vor emite documentele la timp, va exista o răspundere disciplinară a acestora. Și aici documentația se va face exclusiv electronic. Pentru proiectele repetitive va fi suficient un acord unic ca să nu se mai obțină în fiecare județ. Măsurile vor reduce timpii și costurile administrative ale firmelor. Vor fi un cârlig pentru atragerea de investiții în România.
Cele mai importante proiecte de azi, bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat. Bugetul a fost adoptat într-o perioadă complicată. Ținând cont de aceste aspecte, am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări. Una din cele mai importante a fost să reducem deficitul bugetar și practic este primul pas important în care reintrăm în traiectoria asumată acum 3-4 ani de zile pentru reducerea deficitului, după derapajul din anii trecuți.
Reducerea deficitului este o provocare. Trebuie să ne reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu este foarte ușor, dar forma în care este propus urmărește atingerea acestui obiectiv.
O altă provocare importantă, reducerea deficitelor în condițiile în care nu putem reduce bugetele de investiții. Este un an de final de perioadă de absorbție, PNRR se închide la final de august, practic anul acesta bugetele de investiții vor fi mai mari decât anul trecut.
O altă provocare ține de reducerea de cheltuieli. În pachetul de reformă în administrație aveam o reducere care este prevăzută la 10% în administrația din România. Va fi o provocare să reducem aceste cheltuieli. Trebuie să ne reducem pe fond cheltuielile de funcționare ale statului în așa fel încât sumele eliberate să fie direcționate către serviciile de bază sau către investiții.
O altă componentă importantă este partea de relansare economică. Acest buget, în modul în care este construit, având predicții moderate, asigură un sistem în care avem predictibilitate în zona economică. Prin pachetul de relansare, care va intra treptat în vigoare, prin pachetul de simplificare administrativă, putem să creăm condiții pentru reașezarea economiei pe baze cât mai corecte”, a declarat Ilie Bolojan, în cadrul unei conferințe de presă.
Autorul recomandă:
Salariul minim crește de la 1 iulie. Guvernul a aprobat bugetul pentru 2026