Șapte zile de guvernare PSD, șapte controverse. Cum s-a poziționat noua putere în cazul unor probleme-cheie

Redactor:
Cristina Andrei
Șapte zile de guvernare PSD, șapte controverse. Cum s-a poziționat noua putere în cazul unor probleme-cheie
Șapte zile de guvernare, șapte controverse. De la sesizarea Avocatului Poporului care i-a deschis ușa Guvernului lui Liviu Dragnea, chiar în a doua zi după instalarea lui Sorin Grindeanu la Palatul Victoria, la redeschiderea discuției pe amnistie și grațiere ori măririle de pensii și salarii și anchetarea bugetelor lăsate de Dacian Cioloș, prima săptămână după instalarea oficială la putere a PSD a fost marcată de decizii care au polarizat scena politică și dezbaterea publică.

1. Primul test pentru bugetul țării: majorările care ar putea arunca în aer deficitul bugetar

În primele zile ale anului, la scurt timp după ce Cabinetul Grindeanu a depus jurământul de învestitură, Guvernul a trecut la aplicarea unor promisiuni din campanie, primele dintr-o lungă serie de majorări și tăieri de taxe pe baza cărora PSD și-a construit programul de guvernare. Vineri, pe 6 ianuarie, Guvernul a aprobat creșterea salariului minim la 1.450 lei, majorarea cu 20% a salariului din administrația locală, majorarea cu 50% a veniturilor actorilor și a altor categorii de artiști, introducerea transportului gratuit pe calea ferată pentru studenți, creșterea punctului de pensie la 1.000 lei, creșterea burselor prin majorarea alocării per student de la 83 lei la 201 lei, creșterea pensiei minime de la 400 lei la 520 lei, reducerea impozitului la 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile care sunt sub plafonul de 500.000 euro.

Potrivit notelor de fundamentare, măsurile prevăzute au un impact bugetar de 5,1 miliarde de lei, fără a include aici și majorarea salariului minim. În deschiderea ședinței de Guvern, premierul, Sorin Mihai Grindeanu a declarat că „pentru eliminarea plafonului CASS pentru cei cu salarii de peste cinci ori salariul mediu, aici avem undeva în jur de 36.000 de beneficiari. Veniturile cresc cu 500 de milioane lei, deci nu vorbim doar de cheltuieli, care ar acoperi eliminarea CASS pentru veniturile din investiții și alte activități și, de asemenea, creșterea salariilor pentru sectorul de cultură pe care astăzi o adoptăm. 500 de milioane venituri pe partea asta cu plus, cheltuieli cu minus”.

În plus, premierul a explicat că bani pentru aplicarea acestor măsuri vor veni și din plusul de venituri de 1,4 miliarde prin eliminarea plafonului CAS pentru cei cu salarii de cinci ori mai mari, schimbare care ar acoperi creșterea pensiei minime de la 400 la 520 lei de la 1 martie, transportul gratuit CFR pentru toți studenții și mai mult decât dublarea burselor, de la 83 la 201 lei.
 
În aceeași zi, premierul a plusat, arătând că, potrivit calendarului anunțat de Executiv, în perioada următoare vor fi adoptate și mai multe măsuri de acest tip, nu doar în Executiv, ci și în Parlament, schimbări ale Codului Fiscal, în așa fel încât să pună în practică promisiunile făcute alegătorilor. 
 
Avertismentele nu au întârziat, însă, să apară, primul dintre ele venind chiar din partea președintelui Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, care susține că doar prima tranșă de majorări și tăieri de taxe adoptate de Guvern va arunca în aer deficitul bugetar, ridicându-l la mai mult de 4% din PIB.
 
„Măsurile anunțate vineri de Executiv au un impact financiar foarte mare și vor conduce la o creștere a deficitului bugetar la peste 4% din PIB”, a declarat președintele Consiliului Fiscal, pentru Mediafax, toate acestea în condițiie în care România trebuie să respecte o țintă de deficit bugetar de maximum 3%, în caz contrar riscând sancțiuni din partea Comisiei Europene pentru deficit bugetar excesiv. 
 

 

 
Tot din categoria măsurilor fiscale care riscă să destabilizeze economia țării face parte și proiectul de lege prin care se aduc schimbări la Codul Fiscal, în așa fel încât să se elimine plata CASS pentru pensionari și impozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei. Într-o sesiune extraordinară, plenul Camerei Deputaților a adoptat săptămâna trecută această reglementare, după ce Comisia de buget și finanțe a Camerei Deputaților a adoptat un raport favorabil în acest sens. De altfel, președintele Klaus Iohannis a și anunțat miercuri că va promulga această lege.
 
Mutarea a fost intens contestată de unele partide politice care au susținut că legea a fost prezentată de PSD „ca o mărire a pensiilor mici, ceea ce este fals” și că 66% din pensionari, cei cu pensiile cele mai mici, nu vor avea, de fapt, niciun beneficiu de pe urma proiectului PSD. „Este pură demagogie să pretinzi că ai să crești pensiile mici, și în realitate să crești pensii de 2000 de lei, în detrimentul celor care trăiesc cu pensii sub 1000 de lei, de multe ori, sub nivelul sărăciei (…) Chiar și asa, în forma actuală, cei cu pensiile speciale vor fi marii beneficiari, pentru că nu vor mai plăti CASS. Cât despre pensii, soluția corectă este creșterea punctului de pensie, nu fardarea realității pentru a avea beneficii ‘cine trebuie'”, a explicat deputatul USR Adrian Claudiu Prisnel.
 
Nu aceeași poziție au adoptat liberalii care au anunțat încă dinaintea plenului că vor vota în favoarea modificării Codului Fiscal prin care să se renunțe la impozitarea pensiilor sub 2.000 de lei, pentru că măsura ar fi una „echitabilă”: „PNL a susținut și în comisia de specialitate, vom susține și în plenul Camerei Deputaților că soluția corectă pentru pensionarii din România este să se realizeze o recalculare a pensiilor pe bază de contributivitate și toate pensiile să fie scutitie de impozit. Credem că ar fi o soluție echitabilă, o soluție care să răspundă așteptărilor pensionarilor după ani de muncă”, a declarat atunci Raluca Turcan. 
 

 

2. Sesizarea făcută la CCR de Avocatul Poporului pentru legea care a stat în calea „dreptului legitim” al lui Dragnea de a fi premier

Cea mai aprinsă polemică a perioadei post-alegeri a fost cea referitoare la desemnarea noului premier care să conducă Guvernul. Pentru următorii patru ani sau, poate, doar deocamdată. Cel puțin asta a lăsat liderul PSD, Liviu Dragnea, favoritul pentru ocuparea celei mai înalte funcții de la Palatul Victoria, să se înțeleagă atunci când a precizat că este „dreptul său legitim” de a fi prim ministru, drept care i-a fost încălcat de „o condamnare nedreaptă și o lege profund neconstituțională” care l-au făcut să nu solicite acest lucru „deocamdată”.

Reglementarea care a fost pe buzele tuturor înaintea desemnării premierului a fost legea 90/2001 privind organizareaa Guvernului, care interzice persoanelor condamnate penal să fie prim-ministru sau ministru, lege despre care Avocatul Poporului a anunțat că analizează posibilitatea de a o contesta la Curtea Constituțională. Lucru care s-a și întâmplat la doar o zi după învestirea noului Guvern. Victor Ciorbea a contestat pe 5 ianuarie la CCR principala reglementare care l-a împiedicat pe Dragnea să ajungă în fruntea Executivului, argumentând că aceasta ar putea încălca principiul echilibrului puterilor în stat, dar și faptul că lui Victor Ciorbea nu îi este clar ce înseamnă „condamnare penală”

Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, a făcut joi ceea ce anunțase deja: după învestirea noului Guvern, a atacat la Curtea Constituțională legea 90/2001 privind organizarea Guvernului, care interzice persoanelor condamnate penal să fie prim-ministru sau ministru. Argumentele sale se referă la o posibilă încălcare a principiului echilibrului puterilor în stat, dar și faptul că lui Victor Ciorbea nu îi este clar ce înseamnă „condamnare penală”. Replica de la Cotroceni nu s-a lăsat așteptată, iar Klaus Iohannis a transmis, prin purtătoarea sa de cuvânt, că este „indignat” de această „acțiune cu unic beneficiar” a Avocatului Poporului, „care apără dreptul persoanelor condamnate penal de a ne conduce”. „Strădaniile unei persoane condamnate penal de a deveni premier nu intră în agenda Avocatului Poporului”, a fost mesajul de la Cotroceni, acuzându-l pe Ciorbea că vrea să „deschidă poarta” persoanelor condamnate penal „să ne conducă”. 

Referindu-se la legea adoptată în 2001, care interzicea persoanelor condamnate penal să fie miniștri, respectiv prim-miniștri, Dobrovolschi a subliniat faptul că de atunci și până în prezent „nimeni nu a considerat că este o problemă acest criteriu de moralitate pentru viața politică din Romania”.
 
„În 2001, România era într-un plin proces de integrare în UE și NATO. Atunci a fost adoptată o lege prin care persoanele condamnate penal nu mai aveau dreptul să fie miniștri, respectiv prim-miniștri. În 16 ani, nimeni, niciodată nu a considerat că este o problemă acest criteriu de moralitate viața politică din Romania. În 16 ani, Avocatul Poporului indiferent de numele persoanei care a ocupat funcția, nu a considerat că textul legii reprezintă probleme pentru drepturile și libertățile cetățenești. Prin urmare, această lege, în acest interval lung, nu a fost contestată pentru că este interesul tuturor ca societatea să fie condusă de persoane integre”, a mai spus Mădălina Dobrovolschi. 
 
În susținerea poziției Președinției, Dobrovolschi a invocat și art. 58 alin. (1) și art. 16 alin. (3) din Constituție, care precizează că „rolul Avocatului Poporului e cel de a apăra drepturile și libertățile persoanelor fizice” și că „funcțiile și demnitățile publice se exercită în condițiile legii”.
 
La rândul său, președintele PSD Liviu Dragnea l-a acuzat pe Iohannis că face „presiuni nepermise” asupra judecătorilor CCR și a Avocatului Poporului, însă a ținut să transmită un mesaj împăciuitor: „Nu intenționez să merg prim-ministru acum, nici acum, nici mâine, nici anul ăsta”. Dacă chiar ar fi vrut să fie prim-ministru acum, a spus Dragnea, ar fi putut modifica legea foarte simplu, prin ordonanța de urgență a lui Sorin Grindeanu sau în Parlament, cu majoritatea PSD-ALDE. 

Ulterior, Avocatul Poporului a ieșit cu noi explicații, spunând că dovada că nu a vrut să-l avantajeze pe Dragnea este tocmai că a amânat decizia până după învestirea Guvernului. Explicația sa pentru constatarea lui Iohannis că timp de 16 ani nimeni nu a contestat această lege a fost următoarea: nimeni nu a creat o dezbatere în jurul acestei legi, iar Avocatul Poporului nu are resurse umane și logistice suficiente pentru a verifica lacunele din întreaga legislație.

Victor Ciorbea a susținut că în efectuarea analizei de neconstituționalitate s-a constatat „lipsa de coerență legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor aparținând celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituție referitoare la ocuparea funcțiilor și demnităților publice „în condițiile legii”.
 
Astfel, instituția susține că în legislația internă există diferențe de tratament juridic în ceea ce privește condițiile de ocupare a demnităților din cadrul puterii executive: „Pentru îndepărtarea viciului de neconstituționalitate și pentru a da expresie principiului separației și echilibrului puterilor în stat, asigurând deplina efectivitate a textului constituțional, legiuitorul, în cadrul marjei sale de apreciere, va trebui să reexamineze dispozițiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 în sensul identificării unui raport de proporționalitate între condițiile ocupării unei funcții publice și scopul urmărit prin soluția legislativă și anume exercitarea funcției de membru al Guvernului de către o persoană desemnată să pună în aplicare Programul de guvernare acceptat de Parlament”, explică Avocatul Poporului.
 
În plus, Avocatul Poporului a luat în calcul și lipsa de previzibilitate a sintagmei „nu au suferit condamnări penale”: „Cu referire la principiul previzibilității, în jurisprudența sa (Decizia nr. 489/2016), Curtea Constituțională a reținut că, „potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în cadrul soluțiilor legislative adoptate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite (art. 25), iar, „dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat” sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv și devine obligatorie pentru actele normative din aceeași materie. Chiar prin raportare la prevederile Codului penal referitoare la pedepsele complementare, sintagma „nu au suferit condamnări penale” poate suporta interpretări diferite (în sensul de a stabili dacă prevederea legală criticată se aplică pentru orice condamnare penală sau doar pentru cele în care s-a pronunțat o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzută de art. 66 lit. b) din Codul penal”. 
 
Un alt aspect avut expus de Avocatul Poporului se referă la lipsa unui tratament juridic diferențiat între „persoanele condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pe de o parte, și persoanele condamnate pentru infracțiuni săvârșite din culpă, pe de altă parte, aspect ce atrage încălcarea art. 16 alin. (1) și art. 53 din Constituție, precum și a art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, art. 2 pct. 1 și art. 21 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 1, precum și art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice”.

3. Circulara 666″ care-i repune în funcție pe directorii de școli care au picat la examen

Nici la Ministerul Educației PSD nu a întârziat să „rezolve” o problemă pe marginea căreia s-a discutat intens în ultimele luni: ocuparea posturilor de directori de școli. După ce fostul ministru al Educației, Mircea Dumitru, intezisese prin ordin ca directorii care au picat la concurs sau care nu s-au prezentat la acesta să poată fi instalați pe posturile neocupate, sub semnătura noului ministru, Pavel Năstase, pusă un ordin antedatat publicat în Monitorul Oficial, regulile au fost schimbate. 

Acest ordin a venit după o circulară cu o derogare de la lege care a fost transmisă vineri inspectoratelor, ministrul încercând astfel să-și acopere o gafa legală. Duminică, secretarul de stat Liviu Pop a declarat că ordinul de ministru nu a putut fi, de fapt, emis vineri, întrucât acesta trebuia să fie mai amplu și nu se putea face într-o zi, dar ulterior a revenit, arătând că, în realitate, ordinul era semnat, dar nu fusese publicat în Monitorul Oficial. „Poate m-am exprimat eu greșit”, a spus el. Și ministrul Educației, Pavel Năstase, a susținut că ordinul a fost trimis vineri la Monitorul Oficial, dar nu a fost publicat decât luni pentru că „și ei sunt aglomerați acolo și nu pot publica chiar imediat ceea ce primesc”. Surse din minister au declarat însă pentru Gândul că documentul ar fi plecat abia luni, când a și fost publicat în MOf.

 
4. Gaura” de 10 miliarde din bugetul țării pe care Dragnea a pus-o în cârca Guvernului Cioloș 

La două zile după ce Guvernul condus de Sorin Grindeanu a pus cerneala pe ordonanțele de urgență prin care s-au majorat salariul minim la 1.450 lei, punctul de pensie cu 9% și salariile din administrația locală cu 20%, iar salariile actorilor cu 50%, Liviu Dragnea a anunțat, în cadrul unei emisiuni televizate, că ia în calcul constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea deciziilor Ministerului de Finanțe de la ultima rectificare bugetară, el spunând că Dacian Cioloș și Anca Dragu trebuie să dea explicații. Pentru ce? Pentru „o gaură de 10 miliarde de lei” pe care cei de la PSD susțin că au găsit-o în bugetul României pe 2017. 

Ulterior, Dragnea a revenit, după convocarea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară, arătând că, de fapt, este vorba despre diferența dintre veniturile prognozate la buget și cele realizate efectiv, lucru care apare de altfel an de an, nemulțumirea sa fiind legată de faptul că Executivul tehnocrat a făcut două revizuiri pozitive ale alocărilor bugetare, în condițiile în care se putea observa că veniturile la buget nu se ridicau la nivelul estimărilor. Dragnea a schimbat macazul și în privința „anchetei”, întrucât procedura era „de durată”, solicitând Parlamentului ca ancheta să revină, în schimb, comisiilor de buget finanțe ale Parlamentului.

După ce a fost convocat și Senatul în sesiune extraordinară, conducerea Parlamentului a anunțat, marți, că a luat act de solicitarea președintelui Camerei Deputaților de a înființa o comisie comună de anchetă privind rectificările bugetare din lunile august și noiembrie, făcute de guvernul Cioloș, urmând ca plenul comun să încuviințeze, luni, 16 ianuarie, ancheta.
 
Replica lui Dacian Cioloș a fost destul de incisivă, iar fostul prim ministru a transmis cât se poate de clar că această gaură NU există, iar PSD încearcă doar să își acoperă nerealizările și promisiunile mincinoase cu diversiuni și propagandă, susținând că, în 2016, veniturile au fost mai mari decât în 2015, iar deficitul final a fost sub cel prognozat și aprobat de Parlament odată cu bugetul pentru anul trecut.
 
„Confruntat probabil cu câteva cifre și realități ale economiei românești pe care eu le tot spun de câteva luni, conștient că nu știe pe unde să scoată cămașa ca să acopere financiar promisiunile făcute în campania electorală, domnul Liviu Dragnea face o scamatorie și anunță că ar fi găsit, citez, «o gaură de zece miliarde în buget». Pentru orice om cu minime cunoștințe economice, o astfel de «gaură» ar fi presupus fie venituri mai mici, fie cheltuieli mai mari decat cele prognozate și, oricum, ar fi trebuit să se regăsească în deficitul bugetar – ceea ce nu este cazul. Această «gaură» NU există”, a scris Dacian Cioloș, luni, pe pagina sa de Facebook.
 
Și fostul ministru al Finanțelor, Anca Dragu, a ținut să vină cu unele lămuriri, vorbind despre o „gaură de la covrig” care a apărut „din cauza măsurilor pe care au anunțat că le implementează, dar pentru care nu vor avea susținere financiară”. 
 

 

 
„Bugetul se construiește pe baza estimării creșterii economice, ținându-se cont de estimarea veniturilor fiscale, care sunt și cele încasate de ANAF. Acestea reprezintă circa 80% din total venituri. Dar mai sunt și alte venituri, cum ar fi veniturile din fonduri externe rambursabile și nerambursabile. Veniturile din fondurile europene sunt puse în egală măsură și la venituri și la cheltuieli. Ele nu sunt încasate de stat, ci reprezintă proiecte pe care entitățile publice vor să le implementeze în anul respectiv. Aceste venituri, care nu depind de Finanțe și de ANAF, au o relevanță mai mica în ceea ce privește deficitul bugetar.
 
Pe de altă parte, dacă am tăia veniturile din fondurile europene, proiectele nu s-ar mai putea începe. Ori actualii guvernanți de această diferență s-au legat. Fiindcă avem o diferență de venit, dar și pe cheltuieli. Economia pe cheltuieli este chiar mai mare fiindcă am făcut economii și la alte cheltuieli fiindcă deficitul a ieșit sub țintă. Cu alte cuvinte nu s-a atins ținta de absorbție a fondurilor europene”, a explicat, pentru Mediafax, Anca Dragu.
 
5. Șeful de la Drumuri, DEMIS pentru o „chestiune cât se poate de ciudată pe stocurile de materiale”

Valul de vreme rea a venit cu încă o măsură luată de Guvernul Grindeanu nemulțumit fiind de modul în care a fost gestionată problema deszăpezirii drumurilor în urma ninsorilor masive din ultimele zile.

Astfel, miercuri, Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR, fosta CNADNR) a decis revocarea din funcție a directorului general, Cătălin Homor. CA s-a reunit la solicitarea Adunării Generale a Acționarilor pentru a analiza activitatea și realizarea obiectivelor contractului de mandat al lui Cătălin Homor.

Premierul Sorin Grindeanu i-a cerut, sâmbătă, ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, să-l demită pe directorul CNAIR, Cătălin Homor, argumentând că nu e posibil ca, la 14 ore de la ridicarea codului portocaliu, să existe drumuri naționale și autostrăzi blocate de zăpadă.
 
„L-am rugat pe domnul ministru Cuc să trimită Corpul de control al dânsului la CNAIR. De asemenea, l-am rugat să ia toate măsurile legale pentru demiterea domnului director CNAIR (Cătălin Homor – n.r.), pentru că în acest moment tot ceea ce înseamnă coordonarea activităților de deszăpezire și modul în care operatorii și cei care au câștigat au fost coordonați, la 14 ore după ridicarea codului portocaliu, este deficitară. Toate lucrurile legale, asta i-am transmis dlui ministru Cuc, să facă o analiză în amănunt, nu doar pe persoană, pentru că e clar că acolo lucrurile sunt deficitare, ci și pe cauzele care au dus la această situație nefericită”, declara, la acel moment, Sorin Grindeanu.
 
Grindeanu mai spunea că nu mai are nevoie de explicații având în vedere starea drumurilor: „Ne trebuie foarte multe explicații, când la 14 ore de la ridicare, avem în continuare 28 de drumuri naționale nefuncționale și două autostrăzi nefuncționale? Eu cred că discutăm pe o realitate, care este astăzi, acum, la 14 ore de la ridicarea codului”, mai preciza Grindeanu.
 
În acest context, Grindeanu preciza că a identificat o „chestiune cât se poate de ciudată pe stocurile de materiale”: „De ce, de exemplu, avem foarte multe stocuri de sare și nu avem de nisip? Astea sunt situații care trebuie explicate. (…) Nu am discutat cu domnul Homor, eu discut cu ministrul Transporturilor”, mai spunea atunci premierul.

6. Contre în justiție pe legea amnistiei și grațierii 

Nici în domeniul justiției discuțiile pe marginea unor schimbări extrem de importante nu s-au lăsat prea mult așteptate. Chiar în ziua în care Florin Iordache, noul ministru al Justiției, a fost propus de PSD pentru această funcție, acesta a declarat că discuția despre o lege a amnistiei și grațierii ar fi de „bun augur”.

„O lege a amnistiei și grațierii nu a fost susținută de noi în campania electorală dar o astfel de lege discutată în Parlament, din punctul meu de vedere, este de bun augur. Dacă venim cu o astfel de lege, locul unde se poate discuta și analiza este Parlamentul”, le-a spus Iordache jurnaliștilor după audiere.
 
Întrebat despre suspiciunile potrivit cărora ar fi fost printre inițiatorii proiectului de lege din 2013 privind amnistia și grațierea, pe 9 decembrie 2013, zi denumită „Marțea Neagră”, Iordache a declarat : „Sunt niște articole de presă, dezbaterea în Parlament nu poate fi influențată de o persoană. Din punctul meu de vedere locul în care pot fi modificate legile este Parlamentul. Ca se discută într-o parte sau în alta sunt speculații de presă”.
 
Ulterior, în urma unei întrevederi care a avut loc între Florin Iordache, procurorul-șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, cel al DNA, Laura Codruța Kovesi, și procurorul general al României, Augustin Lazăr, au apărut discuții cu privire la oportunitatea unei astfel de reglementări, Lazăr și Kovesi declarându-se răspicat împotriva adoptării unei astfel de legi. 
 
Procurorul General al României a precizat atunci că nu este de acord cu o lege a amnistiei și grațierii, pentru că România are nevoie să se ocupe în continuare de combaterea infracționalității, iar un astfel de demers nu ar susține lupta anticorupție.
 
„Nu este ncesară nicio lege a amnistiei și grațierii, noi trebuie să combatem corupția, infracționalitatea, să reecuperăm bunurile însușite de infractori și alte asemenea acțiuni de competența cercetării penale”, a declarat Augustin Lazăr la ieșirea de la întrevederea cu ministrul Justiției, Florin Iordache. Acesta a precizat că discuțiile au vizat mai ales chestiuni legate de buget și resurse, iar cu referire la cazul lui Sebastian Ghiță a specificat că „dosarele concrete nu se discută cu ministrul Justiției”. 
 
La rândul său, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat și ea că nu este de acord cu o legea a amnistiei și grațierii care să vizeze infracțiuni din competența DNA: „Mi-e foarte greu să comentez, neavând un proiect de lege pe baza căruia să-mi formez o opinie. Pot însă să vă spun că nu sunt de acord ca o lege de amnistie sau de grațiere colectivă sau individuală să vizeze infracțiuni din competența DNA”, a specificat atunci și Kovesi.
 
7. Ședință-fulger la Camera Deputaților convocată de Dragnea în vacanță parlamentară, cu 35 de deputați în plen
 
Liviu Dragnea și-a intrat rapid în funcția de președinte al Camerei Deputaților, iar luni a stârnit revolta mai multor parlamentari după ce a convocat o sesiune extraordinară a Parlamentului pe motiv că trebuie discutate mai multe ordonanțe de urgență ale Guvernului și proiecte de lege. La ședința de plen au fost, însă, prezenți doar 35 de deputați, majoritatea PSD-ALDE (23), și 12 din Opoziție, pentru că este vacanță parlamentară, iar cei mai mulți dintre aleși nu se află în Capitală. 
 
Printre cei care s-au declarat extrem de deranjați de această atitudine a fost Robert Turcescu, deputatul apostrofându-l pe Dragnea pe holurile Parlamentului și reproșându-i că nici măcar el nu a participat la această ședință-fulger pe care el însuși a convocat-o. 
 
„Ne spuneți și nouă… Vă salut! Robert Turcescu sunt!”, l-a interpelat Turcescu pe Dragnea, imediat ce acesta a terminat de dat declarații jurnaliștilor pe holul Camerei.
 
„Dar ce e aici, spectacol, domnule Turcescu?”, s-a apărat Dragnea, care a dat să plece către biroul său.
 
„Nu, vreau să vă întreb un singur lucru: ați convocat o ședință extraordinară a Camerei astăzi, la ora 17.00. Eram în piață. După cum vedeți, am sărit, am auzit la radio, cu o jumătate de oră înainte de convocarea ședinței. De ce nu ați fost dumneavoastră la ședința de la ora 17.00? Eu am venit, am ajuns la ora 17.03. Dumneavoastră de ce nu ați ajuns?”, s-a adresat Turcescu lui Dragnea.
 
Președintele Camerei i-a replicat: „Pentru că am făcut alte lucruri în birou”.
 
„Sunteți președintele Camerei! Dacă ne-ați chemat pe noi, cu 45 de minute ați convocat înainte, de erau 35 de speriați în sală, dumneavoastră de ce nu ați venit la ședință, domnule Dragnea?”, a continuat Turcescu.
 
„Domnule Turcescu, v-a ieșit acest circ, continuați! Eu nu particip la chestia asta. Nu faceți dialog cu mine aici. L-ați avut în campanie să-l faceți, nu v-a ieșit”, a spus și Dragnea, după care a plecat spre biroul său.
 
„Sunteți deputat și președintele Camerei. Ar trebui să vă fie rușine!”, i-a transmis Turcescu.
 
 
 

 

Medicul care a prezis pandemia de COVID-19 în 2017 a anunţat că urmează un nou...
Cine e bărbatul celebru care a plătit 80.000 de euro pentru o noapte de amor...
FOTO. Avocata superbă, `vânată` de fotbaliști! Cine este Andreea Roșca
FOTO. Ea e femeia pentru care Walter Zenga ar fi părăsit-o pe Raluca! Seamănă foarte...
Când vine, de fapt, iarna în România. Data în care va începe să ningă
Marea Britanie vrea să reducă perioada de carantină la 10 sau chiar 7 zile. România...
Mulți se plâng că 2020 e cel mai rău an din istorie. Care este, de...
Cine e bărbatul celebru care a plătit 80.000 de euro pentru o noapte de amor...
Ce a ajuns să facă Mariana Moculescu după ce s-a lăsat de videochat? Femeia trăiește...
400.000 de tinere au fost ţinute SCLAVE sexuale într-un singur loc. ''Mă VIOLAU în fiecare...
Nicolae Ceaușescu, gest RUȘINOS față de Arsenie Boca. De ce l-a amenințat și a făcut...
Dezastru pentru românii cu aceste conturi și carduri bancare. Li se blochează banii chiar acum
Sfântul Dimitrie cel Nou 2020: Marţi este sărbătoare mare pentru toţi românii! Ce nu este...
Gaze urât mirositoare? Alimentele care la declanșează și când poate fi vorba de cancer la...
SITUAŢIA ALARMANTĂ pe judeţe. Bucureştiul rămâne pe PRIMUL la numărul de infectări. Lista completă cu...
Cine este tânăra care vinde unele dintre cele mai scumpe locuinţe din Bucuresti
Inchide