EXCLUSIV | Virgil Munteanu, fost guvernator al Deltei Dunării: “În 2021, din cele trei rezervații ale biosferei, una a dispărut total. Cineva trebuie să dea socoteală, resursele naturale ale Deltei sunt la pământ” (GALERIE FOTO)

Publicat: 23/08/2022, 15:52
Actualizat: 23/08/2022, 19:19

Cea mai mare rezervație a biosferei transfrontaliere, supranumită „Amazonul Europei”, întinsă pe teritoriul a cinci țări – Austria, Slovenia, Ungaria, Croația și Serbia, de-a lungul râurilor Mura, Drava și al Dunării -, s-a înființat în 2021, având ca obiectiv clar refacerea, până în 2030, a luncii inundabile în Uniunea Europeană. Paradoxal, în același an, în România dispărea total una din cele trei rezervații ale biosferei, retrasă de pe lista rezervațiilor UNESCO. De la dispariția Rezervației Biosferei Retezat, România a rămas cu doar două rezervații naturale: Pietrosu Mare și Delta Dunării.

Virgil Munteanu, guvernator al Deltei Dunării între anii 2000-2005, a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre marile suferințe ale Deltei de astăzi – intrată în patrimoniul UNESCO în 1991, ca rezervație a biosferei la nivel național și ca parc național în taxonomia internațională a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) -, dar și despre impasul biodiversității la nivel planetar.

Fostul guvernator susține că, în România, lipsa de competență și implicarea politicului sunt două dintre punctele slabe care au acutizat și au transformat Delta Dunării în ceea ce este astăzi.

Foto: Virgil Munteanu, fost guvernator al Deltei Dunării

Virgil Munteanu consideră că cineva trebuie să dea socoteală pentru acești 30 de ani de când avem o Rezervație a Biosferei în UNESCO, privată însă de inițiative, strategii și promovare turistică, în condițiile în care Delta Dunării ar putea reprezenta o destinație turistică unică pentru străinii care doresc să ne viziteze țara.

”România a avut șansa ca, în exercițiul bugetar 2014-2020, să primească de la Comisia Europeană 1,3 miliarde de euro pentru un program care se numește ITI, un program deja celebru, Investiții Teritoriale Integrate pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării. Rezultatele acestui program nu vreau eu să le comentez, dar veniți în Deltă să vedeți ce este, suntem în 2022. Din PNRR, nu există fonduri alocate pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării.

Ce credeți că se întâmplă în România? În anul de grație 2021, din cele trei rezervații ale biosferei pe care le avea și țara noastră, una dintre ele dispare total. Vorbesc de Rezervația Biosferei Retezat, pentru că din 1979 până în 2021 s-a ajuns la concluzia că nu mai îndeplinește criteriile de a fi desemnată ca atare și în consecință a fost retrasă de pe lista rezervațiilor Biosferei UNESCO. Și am mai rămas cu două: Pietrosu Mare și Rezervația Biosferei Delta Dunării. Atât mai are România la acest moment”, spune fostul guvernator al Deltei.

„Rezervația care se întinde pe cinci țări va beneficia de finanțări incredibile”

Ce are diferit, ce aduce această nouă rezervație a biosferei transfrontaliere, întinsă pe teritoriul a cinci țări? 

Ce este interesat, în anul 2021 a luat naștere, tot pe Dunăre, o rezervație a biosferei transfrontaliere, cea mai întinsă rezervație din lume, mai exact, pe teritoriul a cinci țări și deja a primit eticheta de Amazon al Europei. Toată lumea este acum extrem de sensibilă la acest Amazon al Europei.

Se întinde pe o suprafață foarte mare, de aproape un milion de hectare. Fac o comparație cu Rezervația Biosferei Delta Dunării, care are 580.000 de hectare. În această rezervație a biosferei care se întinde pe cinci țări se află comunități umane care totalizează un milion de oameni. Dacă noi, în Rezervația Biosferei Deltei Dunării, dăm de vreo 15.000 de oameni, se discută deja de un milion de oameni într-o rezervație a Biosferei, ceea ce pe de o parte, este absolut excepțional.

Și de ce spun asta? Pentru că, în conformitate cu criteriile UNESCO, pentru ca o rezervație a Biosferei să fie declarată ca atare, este necesar acceptul comunităților locale din acea rezervație. Să accepte că fac parte din Rezervația Biosferei, cum se numește acum, Mura-Drava-Dunăre, această rezervație care se întinde pe cinci țări. Gândiți-vă că aceste comunități locale au acceptat să-și desfășoare activitatea și, de fapt, viața, într-o zonă de protecție naturală pentru care trebuie să protejeze natura.

„Obiectivul este refacerea luncii inundabile în UE până în 2030”

De ce este importantă, din punct de vedere natural, noua rezervație a biosferei transfrontaliere și câtă nevoie era de așa ceva, într-o lume în care vedem pe zi ce trece impasul biodiversității la nivel planetar?

Această zonă, desemnată Rezervația Biosferei, cuprinde ultimele rămășițe de luncă inundabilă natural a Dunării, a Dravei, care este un afluent al Dunării, și a Murei, care este la fel un afluent.

Revenind la România, are 1.000 de kilometri de Dunăre, din care 800 sunt îndiguiți. Deci, nu mai sunt create condițiile de revărsare naturală și la inundații, în anumite zone, pentru că se face agricultură și de partea românească, și de partea bulgărească.

De ce importantă declararea acestei rezervații la care mă refer, Mura-Drava-Dunăre? Pentru că aici se armonizează și se atinge un obiectiv extrem de important al strategiei pentru biodiversitate 2030 a Comisiei Europene.

Strategie în care se menționează explicit următorul lucru: este nevoie de reconstrucția ecologică, deci de refacerea luncii inundabile în Uniunea Europeană, de 50.000 de kilometri pătrați, până în 2030. O strategie și un obiectiv senzaționale. Înființarea acestei rezervații vine în întâmpinarea acestui obiectiv pentru 2030. Protecția acestei lunci inundabile și dezvoltarea vieții comunităților umane în această zonă sunt cu totul excepționale.

 Ungaria, Croația, Serbia, Austria și Slovenia sunt cele cinci țări care formează noul „Amazon al Europei”. Ar fi putut România să fie cea de-a șasea țară? De ce nu s-a întâmplat asta?

Asta s-ar fi putut face în situația în care România ar fi mers pe un program care era inițiat încă de prin anii 2000 și din care nu s-a făcut nimic. Mai exact, de reconstrucție ecologică a luncii inundabile a Dunării de pe teritoriul României. S-ar fi realizat astfel conexiunea între această Rezervație a biosferei cu cinci țări și Rezervația Biosferei Delta Dunării. Era o legătură firească, s-ar fi putut realiza, dar nu s-a întâmplat asta. Și, credeți-mă, nici nu există vreo șansă să se realizeze.

„Cineva ar trebui să dea socoteală, dar nu se va întâmpla pentru că suntem în România”

 Ați fost guvernator al Deltei și sunteți unul dintre primii cinci manageri de mediu din lume, după cum ați fost nominalizat de experții străini. Privind la ceea ce se întâmplă acum, care este marea suferință a Deltei?  

În primul rând, această Biosferă a Rezervației Delta Dunării nu a devenit acel model de armonizare a intereselor dezvoltării comunităților locale cu interesele de dezvoltare a biodiversității. Este un eșec acest scop final, pentru că ăsta era scopul pentru care rezervația a fost creată, tocmai ca să fie un model, să arăți cum se pot dezvolta niște comunități locale și proteja speciile de floră și faună care există în acele suprafețe.

De ce este un eșec? Pentru că acum resursele naturale ale Deltei sunt la pământ, pentru că vorbim în anul de grație 2022 de un an cu minime istorice ale apelor. Și în această situație, faptul că, în ultimii zece ani, nu s-au realizat lucrări de reconstrucție ecologică în rezervație creează colmatări ale lacurilor, ale canalelor, imposibilitate de acces, revolta locuitorilor din Deltă că  nu mai pot ajunge la activitățile lor sau chiar acasă la ei.

Dacă obiectivul suprem al rezervației nu a fost atins, cred că ar fi necesară o foarte serioasă analiză de ce s-a întâmplat asta, pentru că noi avem totuși 30 de ani de când avem o Rezervație a Biosferei în UNESCO și în Patrimoniul Mondial Natural al Umanității.

Cred că cineva va trebui să dea socoteală. Nu cred că se va întâmpla pentru că suntem în România. Dar, de bun simț ar fi să se dea socoteală.

”Delta va exista ca teritoriu, dar ecosistemele vor fi deteriorate, unele iremediabil”

Ce lipsește României? De ce la alții se poate și la noi nu?

În momentul ăsta, lipsește competența, dar este o implicare în exces a politicului. Astea sunt problemele, lipsa de competență și supraimplicarea politicului pe niște interese absolut meschine – mă rog, așa le consider eu -, în detrimentul a ceea ce se întâmplă cu adevărat în această rezervație.

La care s-au adăugat foarte multe condiții externe, pentru că nu trebuie să uităm că suntem într-o zonă acum afectată de război. În Rezervația Biosferei Delta Dunării intră și 103.000 de hectare din Marea Neagră, deci până la adâncimea de 20 de metri merge rezervația. Deja sunt informații oficiale că ar fi peste 3.000 de delfini morți din cauza războiul și se pare că cifrele sunt cu mult mai mari. Asta este și conjunctura unei presiuni formidabile asupra ecosistemelor.

Ați auzit pe cineva dintre responsabilii zilei care să facă referire la aceste lucruri? Există în România un Minister al Mediului, există multe organisme, organizații care ar trebui să se implice, dar nu se implică.

Ce se va întâmpla cu Delta Dunării în următorii ani dacă lucrurile nu se vor schimba, dacă nu se vor face investiții, dacă nu va fi promovată și valorizată această zonă emblematică pentru România?

Delta va exista ca și un teritoriu, dar bogăția de specii, de floră, ecosistemele excepționale probabil că vor fi deteriorate, din păcate, unele dintre ele, iremediabil. Și mai mult, nu se vor mai putea reface niciodată. Toată lumea este extrem de preocupată – pe lângă război și alte lucruri – de faptul biodiversitatea este într-o suferință cumplită la nivel planetar. Cu atât mai mult în rezervație. Dar rezervația are un statut de protecție și ar trebui să protejeze aceste resurse.

În anul 2022, puțini turiști care mai vin în Rezervația Biosferei Delta Dunării sunt hrăniți cu pește oceanic, din ăla de import – și nu vorbesc greșit, întrebați agenții de turism din Deltă. Faptul că nu mai este pește reprezintă un foarte mare semnal de alarmă. Consecințele se vor vedea. Pentru că dispariția unor specii de pești ne va conduce la afectarea unor specii de păsări și așa mai departe. Este perturbat întreg lanțul trofic.

179 de rezervații ale biosferei la nivelul Uniunii Europene

Potrivit informațiilor oferite de fostul guvernator al Deltei, în anul 2022, la nivelul Uniunii Europe există 179 de rezervații ale biosferei. În ceea ce privește România, în 1979 avea declarate trei rezervații ale Biosferei, din 1991 fiind creată în țara nostră și rezervația Biosferei Delta Dunării, care include o suprafață de 580.000 de hectare.

În anul 2003, a fost creată, tot sub egida UNESCO, Rezervația Biosferei Transfrontaliere, între România și Ucraina. Frontiera cu brațul Chilia între România și Ucraina lasă în partea de nord a Brațului Chilia, deci în Ucraina, o suprafață de vreo 40.000 de hectare pe care ucrainenii au declarat-o rezervație a biosferei. S-a creat astfel o rezervație transfrontalieră între România și Ucraina, Rezervația Biosferei Delta Dunării între cele două țări.

În acest moment, la nivelul planetei sunt 738 de rezervații ale biosferei, în 34 de țări, dintre care 22 sunt rezervații transfrontaliere.

Mara Răducanu
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul Zilei, Adevărul, Mișcarea de Rezistență, Aleph citeste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase