Ce mâncăruri-medicament aveau strămoșii noștri. Rețetele românești care îți lasă gura apă

Nutriționiștii spun că supele și ciorbele sunt cu adevărat miraculoase pentru o sănătate și o dietă echilibrată. Românii au avantajul că astfel de preparate se regăsesc în tradiția poporului nostru de sute de ani.

Din punct de vedere al sănătății, supele și ciorbele sunt un adevărat miracol. Hrănitoare pentru om, dar și bogate în nutrienți și sățioase. Îmbunătățesc digestia, stimulează imunitatea, au grijă de inimă și prezintă un conținut caloric slab sau moderat, relatează Adevărul.

Ce mâncăruri-medicament aveau strămoșii noștri

 „Cu supă/ciorbă nu greșiți niciodată: hidratează și încălzește, hrănește și satură(…)Nu există un produs mai echilibrat nutrițional, care să țină stomacul plin timp îndelungat”, preciza pe rețelele sociale nutriționista Mihaela Bilic. 

FLASH NEWS Nivelul Dunării a scăzut alarmant. Ce pregătește Guvernul pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă

17:21

CONTROVERSĂ Consiliul Constituțional din Franța a blocat legea care interzicea accesul la rețelele de socializare pentru minorii sub 15 ani. Cum a fost argumentată decizia

17:18

Deși cuvintele ciorbă și borș au origini din alte limbi, turcă și respectiv rusă, românii păstrează tradiția de a realiza aceste preparate. Pe vremuri, era cea mai ușoară metodă de a prepara o mâncare sățioasă, ieftină, cu ingrediente la îndemână și care să sature toată familia.

Un top mondial realizat de enciclopedia Taste Atlas a arătat că una dintre cele mai bune ciorbe la nivel mondial este zeama de cocoș. Moldovenii o acresc cu borș, alții cu aguridă sau zeamă de varză, iar în alte zone este lăsată „dulce”, fără niciun fel de acreală.

Pe lângă aceasta, o altă ciorbă populară este cea țărănească, care pe vremuri era făcută din porc sau vită. „Între ciorbele purtătoare de cocardă tricoloră, ciorba țărănească de văcuță sau de purcel-ah, gingășia atașată a diminutivelor-are un loc bine formulat. E drept, cuvântul ciorbă ne vine direct din turcă, borș din rusă, supă și cremă din franceză, deci s-ar zice că nu avem nimic al nostru. Dar uite că anumite zemuri( iar zeamă din latină vine!) numai noi le-ncropim, adăugând cel mai adesea rețetei cosmopolite ceva de pe lângă casa noastră, care o face să se schimbe și să triumfe național”, preciza Radu Anton Roman în „Poveștile bucătăriei românești”

Recomandările autorului: