DNA cere pedeapsă maximă cu închisoare pentru Alina Bica, fosta șefă a DIICOT

UPDATE 13:07 Avocatul Alinei Bica a cerut, miercuri, la ultimul termen din dosarul în care fosta șefă a DIICOT este acuzată de corupție, încetarea procesului penal, întrucât cauza a pornit de la o sesizare a SRI, iar o decizie CCR arată că faptele de corupție nu sunt amenințări la siguranța națională.

Acesta a mai punctat că sesizarea DNA, bazată pe informarea de la SRI, care ar fi fost emisă cu încălcarea legii securității naționale, este lovită de nulitate.

„Vă rugăm să dispuneți încetarea procesului penal, (…) am avut de-a face cu o sesizare a SRI. Întrucât actul de sesizare este lovit de nulitate, soluția este să încetați procesul penal. (…) Apreciem că fapta de luare de mită nu există, iar pentru abuz în serviciu considerăm că fapta nu e prevăzută de legea penală. (…) Aveți prea multe imprecizii privind acuzațiile Alinei Bica, nu cred că puteți reține săvârșirea niciunei infracțiuni”, a spus avocatul Alinei Bica, în fața magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Este vorba despre decizia CCR din aprilie 2018, de a declara neconstituțional un articol din Legea nr.51/1991.

„Spre exemplu, săvârșirea unor infracțiuni, cum ar fi cele contra persoanei nu vor putea fi calificate drept o amenințare la adresa securității naționale, chiar dacă faptele aduc atingere gravă dreptului fundamental la viață sau dreptului fundamental la integritate fizică și psihică al unei persoane. Totodată, săvârșirea unor infracțiuni determinate, precum cele de corupție, sau cele contra patrimoniului nu vor putea fi calificate drept o amenințare la adresa securității naționale, chiar dacă faptele aduc atingere gravă anumitor drepturi și libertăți fundamentaleale cetățenilor români. Aceasta deoarece, deși unele infracțiuni sunt de natură să aducă atingere gravă anumitor drepturi și libertăți fundamentale fiind în interesul general sancționarea acestor fapte, acestea nu au amploarea necesară calificării lor ca amenințări la adresa securității naționale”, se arată în motivarea CCR, privind declararea unui articol din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României ca fiind neconstituțional.

Pentru fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, acuzată de abuz în serviciu și luare de mită, procurorul a cerut pedeapsă privativă de liberate orientată spre maxim, adica 10 ani, iar pentru Dorin Cocoș, tot pedeapsă cu executare, însă „situate în limite reduse”. Pentru Oana Vasilescu (fost membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP) și Lăcrămioara Alexandru (fost vicepreședinte al ANAF), pedepsele recomandate au fost tot cu executare, însă orientate spre minim.

Pentru restul inculpaților, omul de afaceri Stelian Gheorghe, Crinuța Dumitrean (fost șef ANRP), fostul deputat Cătălin Teodorescu, Sergiu Ionuț Diacomatu (fost vicepreședinte ANRP), Bogdan Dragoș (fost vicepreședinte al ANAF) și evaluatorul Emil Nuțiu, DNA a cerut pedeapsă cu executare orientată spre maximum prevăzut de lege.

Totodată, reprezentantul Ministerului Public a mai cerut ca toți inculpații să plătească despăgubiri în valoare de aproape 300 de milioane de lei, echivalentul sumei de 69 de milioane de euro.

„Solicităm și confiscarea de la Dorin Cocoș sumei de zece milioane de euro, prețul traficului de influență”, a mai spus procurorul.

Decizia judecătorilor în acest caz nu va fi definitivă.

În dosarul „Bica 1” sunt judecați, pentru abuz în serviciu, opt foști membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – fosta șefă a DIICOT Alina Bica, în calitate de fost reprezentant al Ministerului Justiției în comisia ANRP, Crinuța Dumitrean, Sergiu Ionuț Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Lăcrămioara Alexandru, Oana Vasilescu și Dragoș George Bogdan. Evaluatorul Emil Nuțiu și omul de afaceri Gheorghe Stelian sunt acuzați de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Cei opt foști membri ai Comisiei din ANRP sunt acuzați că i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Omul de afaceri Dorin Cocoș este judecat pentru două fapte de trafic de influență și dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoș, pentru complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită. Procurorii DNA i-au trimis în judecată și pe Ionuț Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoș, pentru complicitate la luare de mită (două fapte).

Dorin Cocoș este acuzat că, în schimbul influenței exercitate asupra Alinei Bica și a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins și primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunțător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiția să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.