Ilie Bolojan a convocat mai mulți europarlamentari la Palatul Cotroceni. Discuții despre alegeri, PNRR și ajutorul pentru Ucraina

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat la Palatul Cotroceni mai mulți europarlamentari români, pentru a discuta despre prioritățile României în Parlamentul European. Ședința are loc luni, iar la consultări participă reprezentanți ai tuturor partidelor. 

UPDATE:

Ședința s-a încheiat, iar Administrația Prezidențială anunță, printr-un comunicat de presă, că discuții au vizat subiecte importante de pe agenda UE. Printre ele s-au numărat securitatea la nivel European, relația transatlantică, bugetul Uniunii Europene, PNRR, precum și sprijinul pentru Ucraina. Nici subiectul alegerilor prezidențiale nu a lipsit de pe masa discuțiilor.

„În domeniul apărării, s-a discutat despre necesitatea unei viziuni coordonate, care să integreze industria de apărare, domeniile prioritare de investiții, aspectele financiare și complementaritatea cu NATO, garantul apărării colective. România va urmări consolidarea capacității de apărare și dezvoltarea industriei naționale, valorificând oportunitățile oferite de Uniunea Europeană, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul NATO.

VIDEO Trump acuză Rusia că „nu spune prea multe” despre ciumă, cum a făcut și China la începutul pandemiei COVID-19

23:12

FLASH NEWS Rubio cere Europei să-și asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărare. Grecia, dată drept exemplu

22:36

Un subiect abordat de majoritatea membrilor români ai Parlamentului European a fost contextul electoral actual. În acest sens, Președintele Ilie Bolojan a subliniat necesitatea unui proces electoral transparent și eficient, subliniind că o desfășurare corectă a alegerilor reprezintă un interes strategic pentru România, esențial pentru consolidarea democrației și pentru câștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului”, transmit reprezentanții Administrației Prezidențiale.

Despre relația transatlantică, discuțiile au evidențiat faptul că aceasta este extrem de important și necesită o colaborare mai strânsă cu administrația Trump. În ceea ce privește PNRR, Ilie Bolojan a subliniat faptul că este nevoie de o absorbție mai eficientă, care se poate realiza printr-o prioritizare mai clară a proiectelor.

„Referitor la sprijinul pentru Ucraina, Ilie Bolojan a transmis că România va continua să colaboreze cu partenerii europeni și internaționali pentru a contribui la o soluție de pace rapidă și durabilă. A fost subliniată nevoia unei implicări active din partea Parlamentului European în acest efort”, informează Administrația Prezidențială.

Totodată, Ilie Bolojan le-a mulțumit europarlamentarilor prezenți pentru eforturile lor în promovarea intereselor României la nivelul Uniunii Europene.

„Ilie Bolojan le-a transmis europarlamentarilor români că este importantă o colaborare eficientă între aceștia și Reprezentanța României la UE, precum și cu instituțiile din țară – Parlamentul, Guvernul, ministerele – pentru a coordona pozițiile naționale și a asigura o abordare unitară în domeniile esențiale”, se mai arată în comunicatul de presă.

Știrea inițială

Printre ei se numără Gheorghe Falcă (PNL), Dragoș Benea (PSD), Dan Barna (USR), Adrian Axinia (AUR), Nicu Ștefănuță (independent) și Luis Lazarus (SOS România). La ședință este prezentă inclusiv europarlamentara Adina Vălean (PNL), soția lui Crin Antonescu, candidatul alianței PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale.

Surse politice au precizat pentru Gândul că au fost detaliate mai multe teme strategice. Una dintre ele este cea a contextului geopolitic actual și poziționarea României în politica externă europeană. Totodată, au fost discuții inclusiv despre stadiul și provocările în implementarea politicii de coeziune.

Nici întârzierile din absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu au lipsit de pe masa discuțiilor. Aceleași surse spun că subiectul a fost punctat de Adrian Axinia și susținute mai apoi și de Rareș Bogdan (PNL). Accentul a fost pus pe cauzele administrative și blocajele instituționale în accesarea fondurilor din PNRR.