Prima pagină » Actualitate » România, la cea mai MICĂ natalitate din ultimii 90 de ani. Ce națiuni ar putea dispărea în viitor

România, la cea mai MICĂ natalitate din ultimii 90 de ani. Ce națiuni ar putea dispărea în viitor

Bogdan Stan

Publicat: 22.10.2024, 23:49 Actualizat: 22.10.2024, 23:56

Adaugă Gândul ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Natalitatea continuă să scadă drastic în România, potrivit datelor oficiale. Tot mai mulți tineri își amână sau anulează planurile pentru întemeierea unei familii.

De asemenea, problemele de infertilitate sunt un alt factor care agravează situația, transmite TVR. Procedurile de fertilizare vitro continuă și anul trecut, dar Societatea Civilă și medicii avertizează că eforturile depuse acum sunt insuficiente.

Anul trecut, în România s-au născut sub 156 de mii de copii.

Natalitate în scădere

„Natalitatea a scăzut la 7 născuți vii la mia de locuitori în 2023, rata de fertilitate a scăzut la 30 de născuți vii la mia de femei de vârstă fertilă (15-49 de ani). Din ce în ce mai mulți nu își doresc doi copii, își doresc un copil”, a declarat, pentru sursa citată, dr. Eugenia Bratu, medic primar sănătate publică la Institutul Național de Sănătate Publică.

NEWS ALERT DIICOT cere Curții de Apel arestarea a celor care creau vechime fictivă în muncă la CAS și sporeau artificial pensii. Direcția acuză ca aceștia ar fi distrus probe

06:00

DIICOT cere Curții de Apel arestarea a celor care creau vechime fictivă în muncă la CAS și sporeau artificial pensii. Direcția acuză ca aceștia ar fi distrus probe

EXCLUSIV „București, în șantier”. Episodul 5. Zici că a căzut o dronă pe Bulevardul Ferdinand, unde trebuie schimbate șinele de tramvai. Șapte muncitori se uită la o groapă, ca în glumele cu „Dorel”

05:00

„București, în șantier”. Episodul 5. Zici că a căzut o dronă pe Bulevardul Ferdinand, unde trebuie schimbate șinele de tramvai. Șapte muncitori se uită la o groapă, ca în glumele cu „Dorel”

Ministerul Familiei a declarat că Programul național de fertilizare in vitro va fi extins și în anul următor. Se preconizează acordarea a 15.000 de lei pentru un maximum de 10.000 de cazuri. După un an şi jumătate în care a încercat să devină mamă şi încă jumătate de an de investigații medicale, Nora a apelat la singura variantă care putea să o ajute: fertilizarea in vitro. Dar costurile unei astfel de proceduri sunt prea mari pentru a le putea acoperi fără ajutor. A primit unul dintre voucherele Programului național de fertilizare in vitro și urmează să facă procedura.

„Ar trebui ca toată procedura să fie inclusă. Inclusiv dacă beneficiezi de aceste vouchere de 3 mii de euro, procedurile pot ajunge și până la 7-10 mii de euro, sumă care pentru unii oameni este imposibil de atins”, a spus Nora Nuri.

Studiu despre natalitate: Rata globală de fertilitate a scăzut la mai puţin de jumătate în ultimii 70 de ani

Declinul pronunţat al ratelor de fertilitate va împiedica majoritatea ţărilor să îşi menţină nivelurile actuale de populaţie în acest secol, potrivit unui studiu din revista The Lancet. Aproximativ unul din şase cupluri din România are probleme în conceperea unui copil. Şi doar unul din 5 cupluri din România doreşte să aibă un copil.

„Natalitatea a scăzut la 7 născuți vii la mia de locuitori în 2023, rata de fertilitate a scăzut la 30 de născuți vii la mia de femei de vârstă fertilă (15-49 de ani). Din ce în ce mai mulți nu își doresc doi copii, își doresc un copil”, a spus Dr. Eugenia Bratu, medic primar sănătate publică, Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Ministerul Familiei a anunţat că Programul național de fertilizare in vitro va continua anul viitor. Planul este să se acorde tot 15.000 de lei pentru maximum 10 mii de cazuri. Autorităţile, însă, caută şi alte soluţii pentru a încuraja natalitatea. Cel mai mic număr din 1930 până în prezent, arată statisticile oficiale. Natalia Intotero, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse:

„Acest program de fertilizare in vitro este o necesitate, trebuie să continue. Spre deobsebire de anul trecut, când au fost neînțelegeri cu privire la importanța acestui program, în acest an deja Hotărârea de Guvern se află în transparență”.

Românii ar putea dispărea în jurul anului 3200

Tendinţa femeilor de a nu se mai mărita ca în trecut, precum şi rata natalității care se află în scădere profilează un răspuns clar despre când va veni sfârşitul multor națiuni, conform calculelor făcute de The Economist efectuate din 2011.

De exemplu, în Hong Kong, 1.000 de femei dau naştere la 547 de fete, conform ratei de fertilitate de atunci. Ceea ce înseamnă o rată a reproducerii de 0,547. Dacă situația se menţine, aceste 547 de fete vor da naştere la rândul lor la doar 299 de fete, şi aşa mai departe. Calculele arată că ultima femeie din Hong Kong se va naşte în anul 2798, adică peste 787 de ani. Hong Kong are 4 milioane de femei, iar vârsta medie la care acestea nasc este de 31,4 ani. Japonia a pierdut 3 milioane de oameni între 2011 și 2021, potrivit Euronews.

Populaţia României ar urma să îşi atingă finalul reproducerii în jurul anului 3200. Populaţiile unor ţări precum Austria, Singapore sau Portugalia vor dispărea înaintea românilor. Populația actuală a României este de 19,051,562 locuitori. În 2060 ar putea ajunge la 17.308.000, iar în 2100, la doar 8 milioane de locuitori. În august 2022, rata mortalității din România a depășit-o pe cea din Ucraina și Rusia, două țări aflate în război.

Sursa Foto: Shutterstock

Citește și: România a urcat pe locul 2 mondial la rata mortalității în 2022, depășind Ucraina și Rusia. Suntem în coada clasamentului și la natalitate. Ce spune ministrul Gabriela Firea

Comentarii 0

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.

Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.